Ce să mănânci ca să fii sănătos

În acest articol, m-am gândit să prezint succint câteva principii pentru o alimentaţie sănătoasă, simplă şi naturală. Aplicând aceste principii, îţi vei îmbunătăţi starea de sănătate, vei avea mai multă energie, iar şansele de a câştiga bătălia împotriva bolilor cronice vor creşte considerabil.

CONSUMĂ MAI PUŢIN:

CONSUMĂ MAI MULT:

  1. Grăsimi şi uleiuri. Din această categorie fac parte carnea grasă, uleiul pentru gătit şi salate, sosurile grase, margarina, alimentele prăjite.
  2. Zaharuri. Consumă cât mai puţin zahăr, miere, siropuri, gemuri, bomboane sau alte deserturi. Păstrează aceste alimente doar pentru ocazii speciale.
  3. Colesterol. Acesta se găseşte în alimente de origine animală: carne, gălbenuş de ou, produse lactate. Poţi alege brânza proaspătă, mai săracă în grăsime.
  4. Sare. Încearcă să te bucuri de gustul natural al alimentelor, fără a le adăuga sare (în cel mult câteva săptămâni te vei obişnui). Consumă cât mai rar murături, biscuiţi săraţi, ketchup sau alune sărate.
  5. Alcool. Evită alcoolul şi băuturile care conţin cafeină (cafea, Coca-Cola, ceai negru).

 

  1. Cereale integrale. Poţi varia, alegând grâu, porumb, orez brun, ovăz etc. În locul variantelor rafinate, din făină albă, alege pâinea, pastele, biscuiţii din făină integrală.
  2. Legume şi leguminoase. Consumă des cartofi (este un zvon fals cum că ar îngrăşa – excepţie cei prăjiţi), fasole, mazăre, morcov, ţelină, linte, năut.
  3. Fructe şi zarzavaturi proaspete. Fă-ţi obiceiul de a consuma zilnic minim 3 fructe proaspete şi o salată (de varză, salată verde, roşii, ardei, castraveţi, ceapă verde). Pentru salate: dacă adaugi zeamă de lămâie, vei simţi mai puţin nevoia de sare; la aproape toate salatele, eu adaug boabe de porumb – gustul şi aspectul sunt super!
  4. Apă. Bea zilnic 6-8 pahare de apă. În  nici un caz nu înlocui apa cu băuturi carbogazoase! Pentru variaţie, poţi alege uneori limonadă sau ceai.

 

Reclame

Mic dejun de sezon

Probabil că tuturor femeilor li s-a întâmplat la un moment dat să nu știe ce să mai gătească, mai ales pentru micul dejun, care este MASA CEA MAI IMPORTANTĂ A ZILEI. Mărturisesc că exact asta mi s-a întâmplat și mie săptămâna aceasta; parcă mă plictisisem de clasicul bol de cereale cu lapte (mai ales Timo, că nu prea se împacă cu ele), și parcă dimineața nu se potrivește nici mâncarea gătită. Dimineața avem nevoie de ceva fresh, care să ne dea poftă de mâncare și să ne ofere energie pentru toate activitățile zilei. Exact acestea sunt caracteristicile micului dejun care mi-a venit ca idee pentru azi (l-am pregătit de seara, ca să nu mă mai trezesc devreme 🙂 ). Este o excelentă budincă de orez, cu fructe și semințe. Rețeta este foarte simplă:

Ingrediente (pentru 4 porții): o cană orez integral, trei-patru mere, o mână stafide, nuci/migdale/semințe/arahde râșnite, jumătate de cană de zeamă de compot/suc de fructe, fulgi de nucă de cocos, scorțișoară.

Preparare:

  1. Fierbem orezul integral (cantitatea se adaptează la numărul de persoane), astfel încât să rezulte un pilaf solid.
  2. Dăm pe răzătoare merele și le încorporăm în budincă, împreună cu toate celelalte ingrediente.

În loc de compot sau suc, puteți adăuga miere. Eu am folosit fructe de sezon pentru a orna budinca – căpșune și dude – pentru aspect, dar mai ales pentru savoare!ImagineImagine

Mitul vaccinurilor

vaccinO întrebare care mi s-a pus zilele acestea m-a provocat să mă documentez suplimentar pentru realizarea articolului de faţă – „Ce ştii despre vaccinuri?” . La o primă vedere, întrebarea nu prea îşi găseşte locul, mai ales într-o societate în care riscul îmbolnăvirilor este atât de crescut, şi în care statul ne sfătuieşte sau chiar ne obligă să ne vaccinăm copiii. Dar, dacă analizăm atent discuţiile pe această temă, vom vedea că vaccinurile nu reprezintă deloc varianta minune care să ne confere o imunitate „de fier”.

Ce sunt de fapt vaccinurile?

Probabil că puţini ştiu (cu excepţia specialiştilor din domeniu) că vaccinurile sunt, de fapt, variantele inactivate ale virusurilor/bacteriilor care dau anumite boli (sau părţi componente ale acestora). Se consideră că, prin introducerea în organism a virusului inactiv, sistemul imunitar se pregăteşte să lupte împotriva virusului respectiv, în condiţiile unei infecţii reale. Această pregătire constă în „fabricarea” de anticorpi – soldăţei care luptă cu virusul. Deci, practic, vaccinurile reprezintă o infecţie, dar la scară mică, care nu ar trebui să afecteze organismul. Teoria pare în regulă, însă în realitate lucrurile nu sunt chiar atât de simple precum pare. Iată câteva aspecte care merită avute în vedere:

  1. Nu doar cantitatea de anticorpi prezentă în organism contează, sistemul imunitar este mult mai complex. Deci prezenţa numărului mare de anticorpi nu garantează rezistenţa la boală.
  2. De multe ori, vaccinul în sine a condus la infecţia cu virusul respectiv (fie pentru că virusul nu a fost inactivat corespunzător în laborator, fie pentru că a avut efect invers, de perturbare a echilibrului fiziologic normal).
  3. Vaccinurile pot conţine diferite substanţe foarte dăunătoare pentru organism: formaldehidă, mercur, fosfat de aluminiu, acetonă, fenol, etc, care sunt introduse direct în circuitul sangvin şi provoacă mari dezechilibre.
  4. În vaccinuri se găsesc antibiotice (introduse pentru a calma reacţiile adverse şi pentru a lupta împotriva virusurilor necunoscute încă). Antibioticele, în realitate, interferează cu sistemul imun, având efecte devastatoare în organism.
  5. Virusurile pentru vaccinuri sunt menţinute pe culturi de celule, care prezintă un risc mare de a fi infectate cu diverşi patogeni.
  6. După vaccinare (indiferent de tipul vaccinului) pot apărea efecte adverse precum: encefalită, hiperactivitate la copii, dermatite, febră, deficienţe în dezvoltarea ulterioară, astm, alergii, paralizii, reumatism, afecţiuni ale sistemului auditiv/respirator/vizual, sindromul morţii infantile subite, autism, epilepsie, diabet, predispiziţie la răceli şi multe altele…

 

Dacă adăugăm şi afirmaţia lui Edward Jenner (părintele vaccinului): „Nu ştiu dacă nu cumva am făcut o greşeală îngrozitoare şi am creeat astfel ceva atât de înspăimântător.”,  atunci poate realizăm că, într-adevăr, riscurile vaccinării depăşesc cu mult avantajele.

Câte ceva despre linte…

linte site

Făcând parte din familia leguminoaselor, lintea este un aliment concentrat, care îndeplinește majoritatea nevoilor nutriționale ale unui adult; în 100g linte crudă se găsesc: 28,1g proteine, 30g fibre, 32% din DZR (doza zilnică recomandată) de vitamină B1, 27% din DZR de vitamină B6, 200% din DZR de folați, plus cantități considerabile de fier, magneziu, potasiu, zinc,  cupru. Grăsimile aproape că lipsesc din acest aliment.

Există mai multe tipuri de linte, care diferă prin culoare: cea roșie (de fapt portocalie) este potrivită pentru pateuri, paste, supe-cremă (pentru că bobul se zdrobește ușor) și fierbe în aproximativ 20min; soiul verde și cel maro sunt folosite pentru tocăniță, deoarece își păstrează forma la fierbere, dar necesită un timp mai îndelungat pentru preparare (30-45min).

Indiferent de soi, lintea este benefică în numeroase afecțiuni, precum:

  • anemie: deoarece conține fier (mai mult decăt carnea sau ouăle), folați și cupru;
  • constipație: conținutul crescut de fibră stimulează tranzitul intestinal;
  • diabet: deși conâine carbohidrați, aceștia nu provoacă creșterea bruscă a nivelului de zahăr în sânge, deoarece fac parte din categoria carbohidraților complecși sau cu eliberare lentă;
  • nivel crescut al colesterolului: datorită fibrelor.

De asemenea, lintea este un aliment foarte potrivit pentru femeile gravide, deoarece, prin conținutul crescut de fier și folați, previne anemia și malformațile sistemului nervos la făt.

Având în vedere conținutul de substanțe hrănitoare ale acestui aliment, nu e de mirare că Esau și-a vândut dreptul de întâi-născut pentru o porție de mâncare de linte…

Pate de linte cu ceapă verde (sau pseudoavocado :)

A venit şi pentru noi vacanţa şi ne-am hotărât să o petrecem la părinţi. Deci, pentru că beneficiem de 2 săptămâni de recreere la ţară (din care una deja s-a dus), ne putem înfrupta nelimitat din toate crudităţile de prin grădină. Printre cele mai iubite de noi este ceapa verde, pe care o consumăm cu aproape orice mâncare şi pe care mama a folosit-o ca ingredient esenţial la o pastă pe care noi am crezut-o de avocado. De fapt era un pate delicios de linte roşie pe care mama l-a „înverzit” cu ceapă şi usturoi verde… A fost super la gust, şi parcă era chiar avocado! Am obţinut şi eu reţeta, şi v-o împărtăşesc şi vouă – e foarte simplu de realizat: se fierbe lintea roşie într-o cantitate mai mică de apă (cât să o acopere), împreună cu un cartof curăţat de coajă. Cănd lintea e fiartă (devine moale, uşor de pasat), adăugăm câteva fire de ceapă şi usturoi verde tocat şi câteva linguri de ulei, urmând să mixăm întregul amestec cu ajutorul blenderului. Putem adăuga şi puţin suc de lămâie, pentru un gust acrişor plăcut. Vom obţine un pate mai moale sau mai consistent, în funcţie de câtă apă am pus la început, şi mai mult sau mai puţin verde, în funcţie de cantitatea de ceapă verde adăugată; merge super cu măsline şi salată de primăvară!

Gustul e nemaipomenit, proprietăţile sunt extraordinare (promit că le detaliez într-un articol viitor), iar preţul e mult mai convenabil decât pentru aceeaşi 508x318_pasta-de-ton-cu-avocado-11501cantitate de pastă de avocado!