Ciocolata – un adevărat Kinder cu surprize!

În cartea sa, Medicina Naturii, medicul naturopat Jerry Lee Hoover descrie cu de-amănuntul traseul boabelor de cacao, de la păstaile arborelui, la ciocolată. După ce sunt adunate din arborele de cacao, boabele sunt lăsate la fermentat 3-8 zile, în curţile fermierilor. Procesul de fermentare este responsabil de aroma ciocolatei, deci aceasta ciocolataeste o etapă esenţială şi obligatorie.

Pe lângă enzimele şi drojdiile care participă la acest proces, autorul dezvăluie şi alţi „participanţi”, la care nu ne-am gândi în momentul în care savurăm un pătrăţel de ciocolată; de fapt, dacă ne-am gândi, probabil că nu ne-ar mai veni să o mâncăm! Este vorba despre picioarele adulţilor şi copiilor care trec prin curte, şi, mai mult, chiar de gândaci, rozătoare şi alte animale mici, care se cuibăresc în grămezile de boabe. Bineînţeles că o mare parte dintre insectele moarte, împreună cu excreţiile lor vor ajunge în ciocolata frumos ambalată de pe raftul magazinului!

Broşura The Food Action Levels, enumeră ingredientele-surpriză ale ciocolatei: „insecte, şoreci şi alţi contaminanţi naturali” şi arată că într-o cantitate de 50 grame de boabe de cacao se găsesc aproximativ 75 de fragmente de insecte şi, în medie, 2 fire de păr de şoarece. De asemenea, s-a arătat că boabele de cacao pot conţine aflatoxină, o substanţă cancerigenă din mucegaiuri, precum şi bacteria Salmonella, responsabilă de numeroase toxiinfecţii alimentare.

Toate aceste componente, împreună cu cantităţile mari de zahăr, teobromină, teofilină şi cofeină din ciocolată pot duce la probleme de sănătate, precum:

  • creşterea anormală a glandelor;
  • insomnie, depresie, anxietate;
  • tulburări gastrice;
  • hipertensiune arterială, palpitaţii;
  • creşterea glicemiei;
  • alergii;
  • malformaţii congenitale;
  • incontinenţă urinară, mărirea prostatei;

şi încă multe altele…

Aşa că, data viitoare când vei fi tentat să te delectezi cu ceva dulce, nu te lăsa păcălit de reclamele care îţi promit o stare de bine, antioxidanţi şi alte beneficii ascunse în ciocolata preferată, ci mai bine delectează-te cu o adevărată porţie de beneficii, din căpşune, cireşe, zmeură sau alte delicii naturale!

Reclame

Despre post

A trecut postul Paştelui, şi poate vă surprinde un astfel de titlu, dar am citit de curând un articol extraordinar, pe care vreau să vi-l împărtăşesc.

postÎn articolul cu pricina, Cristela Georgescu scrie despre cât de benefic este postul (chiar şi la copii) în timpul bolii. Deşi majoritatea mamelor îşi forţează copiii să mănânce, „ca să se facă bine”, în realitate, corpul are nevoie de energie pentru a lupta cu boala, pentru a se detoxifia şi vindeca. Nu are nici un sens să îi epuizăm energia pentru digestie. Tot ce trebuie să îi oferim este apă din belşug, sucuri proaspete, ceaiuri (fără zahăr!) sau limonadă.

Un alt punct important atins în articol este reprezentat de păcăleala numită post, cu care ne amăgim înainte de marile sărbători creştine. Poate că ne abţinem de la carne, lactate şi ouă (ceea ce este foarte bine!), dar ne îmbuibăm cu tot felul de bunătăţi „de post”, pline de zahăr, conservanţi şi potenţiatori de gust! E foarte bun postul, mai ales atunci când postim şi cu inima, nu doar cu trupul, dar de ce să nu îl practicăm cu seriozitate, bucurându-ne din plin de tot ce este natural şi bun (nu doar la gust, ci şi la proprietăţi)?!

Pâine cu maia

Ne-am întors de la ţară şi, printre toate bunătăţile cu care ne-am încărcat rafturile, un loc preţios este ocupat de maiaua făcută de mama. Vă povesteam în articolul trecut despre gustul unic al pâinii cu maia; în acest articol vă voi dezvălui reţeta folosită de mine, iar în articolul următor voi pune reţeta pentru maiaua uscată de mălai pe care o folosesc eu.

Pentru 3 pâini (în tăvi de cozonac) aveţi nevoie de: 8 căni făină integrală (sau făină albă amestecată cu tărâţe), 3 turtele de maia cu mălai, apă, sare.

Chiar dacă procesul vi se va părea prea complicat şi lung, încercaţi măcar o dată această reţetă de pâine. Vă asigur că vă veţi îndrăgosti de ea!

Prima etapă începe seara: cele trei turtele de maia se dizolvă împreună cu sarea într-o cană cu apă călduţă. Făina este pusă intr-un lighean. După ce este complet dizolvată, maiaua se toarnă într-o margine a ligheanului, amestecând-o doar cu puţină făină, astfel încât să aibă consistenţa smântânei. Restul de făină va rămâne în acelaşi lighean, dar neîncorporată. Plasăm ligeanul acoperit într-un loc călduţ, unde îl lăsăm până dimineţa.

A doua etapă. Dimineţa se va observa că maiaua a fermentat. Se incorporează şi restul de făină, adăugându-se apă caldă. Aluatul obţinut trebuie să fie destul de tare, pentru a putea forma pâinile, în următoarea etapă. Se lasă aluatul la crescut în lighean, la loc călduţ, timp de o oră.

Etapa a treia este reprezentată de formarea pâinilor. Aluatul se împarte în trei părţi egale. Din fiecare parte se formează câte o pâine (aici eu folosesc o anume tehnică de formare, dar care este ceva mai dificil de explicat). Fiecare pâine este pusă în tavă, fiind lăsate încă o oră la crescut – în acest timp, aproape îşi va dubla volumul. După o oră, este pusă la cuptor. La cuptorul meu durează o oră până se coace; în funcţie de puterea cuptorului, adaptaţi timpul. Pentru a verifica dacă pâinea este coaptă, am învăţat să o bat cu pumnul pe vatră. Dacă sună „a plin” încă nu este coaptă. Pâinea coaptă este uşoară şi sună „a gol”.

Ultima etapă, şi cea mai aşteptată, este bineînţeles degustarea!