Efectele toxice ale aluminiului

În câte dintre gospodării (mai ales de la ţară) nu se foloseşte cratiţa veche de tuci (aluminiu)? Probabil în foarte puţine, din păcate… Fie că este vorba despre tuciul de mămăligă, fie cel mare, de zacuscă, fie cratiţa „bună la toate”, de care nu se prinde mâncarea, aluminiul parcă e omniprezent. Şi dacă ar fi acestea singurele surse din care ingerăm aluminiu…

Dacă punem la socoteală aditivii alimentari, aluaturile congelate, brânza procesată, praful de copt, guma de mestecat şi multe alte produse alimentare, farmaceutice, sau cosmetice (chiar şi apa de robinet!) care conţin acest element toxic, cu siguranţă vom realiza cât de mult efort depune organismul nostru pentru a-l elimina. Însă, cu toate eforturile, o mare parte din aluminiul ingerat rămâne în organism ca o adevărată otravă. Simpla încălzire a hranei într-un vas de aluminiu aduce 4 mg din acest element în organism. De credeţi că vasele de aluminiu îşi pierd aşa uşor strălucirea şi se tocesc? Pentru că ce se pierde de pe vas ajunge în corpul nostru!

Ce efecte negative are aluminiul?

În primul rând, acumularea la nivelul creierului duce la apariţia demenţei de tip Alzheimer, dar şi altor tipuri de demenţă, precum cea parkinsoniană sau cea de dializă. Acumularea lui interferă şi cu folosirea fierului în organism (împiedică formarea hemului, ducând la anemie), dar şi cu folosirea calciului, fluorului şi fosforului. Un alt efect este neutralizarea sucurilor digestive, ceea ce duce la apariţia problemelor gastro-intestinale. Şi câte altele or mai fi, despre care încă nu s-a aflat…

Ce este de făcut?

În primul rând, trebuie să renunţăm la orice vas de aluminiu folosit pentru prepararea sau încălzirea alimentelor (chiar şi la cratiţa dragă de la mama 😦 )! În al doilea rând, să aruncăm folia de aluminiu pe care mai toţi o folosim pentru sandvişuri, la cuptor, sau drept capac la vase! Apoi, să evităm clasicele surse de aluminiu, adică mai toate produsele care conţin conservanţi, amidon alimentar adăugat sau praf de copt (sunt mari surse de fosfaţi de aluminiu). De asemenea, şi deodorantele cu aluminiu sunt de evitat. Trebuie mare atenţie şi la apă. Nu ştiu cum e la noi, dar în SUA, aluminiul e folosit pentru îndepărtarea impurităţilor din sursele de apă (ce paradox!). Apa pură, lipsită de minerale anorganice, este cea mai indicată, şi cea mai utilă în eliminarea depunerilor de aluminiu.

Reclame

„Do” or „Do not” – 5 sfaturi pentru părinţii de copii mofturoşi

Autoarea Karen Le Billon ne oferă informaţii preţioase despre felul în care să îi tratăm pe copiii mofturoşi, prin prezentarea a 5 greşeli pe care părinţii le comit frecvent şi 5 abordări pozitive cu care le putem înlocui.

 

do or do not

Alimentaţia inteligentă – Dr. Emil Rădulescu

S-ar putea ca, datorită unei moşteniri norocoase, ziua socotelilor să întârzie, dar ea va veni, căci e la fel de sigură ca şi gravitaţia.” afirmă Dr. Emil Rădulescu, în cartea sa, pe care o recomand cu toată căldura celor care doresc să afle răspunsuri la întrebările pe care le au cu privire la sănătate, stil de viaţă, alimentaţia vegetariană şi efectele nocive ale alimentaţiei moderne, răspunsuri sprijinite pe baza dovezilor ştiinţifice.

Câteva dintre subiectele tratate de autor în această carte sunt:alimentatie inteligenta

  • Ce este sănătatea?
  • Prevenirea bolilor
  • De ce îmbătrânim?
  • Să învăţăm de la maimuţe?
  • Alimentaţia şi sistemul imunitar
  • Suntem ceea ce mâncăm
  • Dulce, dar mortal
  • Mai multe proteine?
  • Uleiurile în alimentaţie
  • Adevărul despre soia


Smoothie delicios din fructe de vară

Fotor0611122914Am încercat tot felul de combinaţii de fructe în ultima vreme, dar parcă nici una nu a întrecut-o pe cea din această dimineaţă! A ieşit un smoothie delicios, din fructe de vară: căpşune de la bunica, dude culese chiar de noi şi banane de la… magazin :-).

Din punctul meu de vedere, un smoothie reprezintă cel mai simplu mod de a prepara micul dejun; şi, pe lângă gustul delicios (pe care, cu siguranţă, toţi copiii îl adoră), este şi foarte rapid: doar speli fructele, le pui în blender şi gata!

Ce contează cel mai mult? CREATIVITATEA. Atâta timp cât îţi laşi imaginaţia să lucreze, vei avea parte de rezultate delicioase!

Combinarea alimentelor

Am întâlnit în diferite cărţi sfaturi de combinare a alimentelor: când să mănânci fructe, să nu amesteci fructe cu legume crude la aceeaşi masă, să nu combini proteinele cu carbohidraţi la aceeaşi masă, şi multe alte sfaturi care uneori mai mult aduc confuzie, mai ales pentru cei care nici nu prea fac diferenţa între diferite categorii.

O schemă simplă este dată în Medicina Naturii; în acestă carte sunt prezentate 3 categorii de alimente:combinare alimente

1. FRUCTELE

2. LEGUMELE

3. FRUCTELELEGUME

Regula de bază: nu este bine să mâncăm fructe şi legume crude la aceeaşi masă. Explicaţia – fructele se digeră în 1-2 ore, legumele în 3-4 ore; deci, mâncate împreună, fructele vor fermenta pentru că nu pot părăsi stomacul până nu sunt digerate legumele. Alimentele neutre sunt cele care pot fi mâncate atât cu fructe, cât şi cu legume: cereale, oleaginoase, precum şi fructele-legume. Fructele-legume sunt acelea care au caracteristici de fruct, dar şi de legumă. Dar să vedem mai întâi ce caracterizează fructele, respectiv legumele, iar apoi vom putea identifica şi fructele-legume.

  • FRUCTELE au seminţe, LEGUMELE nu au.
  • FRUCTELE pot fi mâncate doar când sunt coapte în întregime, LEGUMELE pot fi consumate în orice stadiu al dezvoltării.
  • FRUCTUL creşte într-un pom, pe o mlădiţă, etc; LEGUMA creşte direct în pământ (ex. morcovul, ceapa, varza).

Castravetele, de exemplu, este un fruct-legumă, deoarece poate fi mâncat în orice stadiu, dar are seminţe şi creşte pe o mlădiţă. La fel şi dovlecelul, ardeiul şi altele, pe care noi, în general le cosiderăm legume.

S-ar putea ca pentru unele persoane slăbite, foarte sensibile, sau cu probleme grave de sănătate, să fie necesară o împărţire mai riguroasă a alimentelor, însă pentru majoritatea persoanelor, acestă schemă este suficientă pentru a evita disconfortul indigestiei, balonării sau constipaţiei.

FRUCTE

ALIMENTE NEUTRE LEGUME
Mere, pere, căpşune, struguri, smochine, piersici, portocale, vişine, banane, mango, avocado, caise, nucă de cocos Castraveţi, dovlecei, bame, ardei, vinete, dovleac Cartofi, ceapă, salată verde, spanac, morcovi, sfeclă roşie, ţelină, conopidă, varză, broccoli, păstârnac
Leguminoase (mazăre, fasole, linte, soia, năut)
Cereale
Oleaginoase (nuci, seminţe de floarea-soarelui, alune, arahide, migdale, fistic, seminţe de dovleac)