Atenție maximă la ceea ce citim!

M-am trezit la 5 în dimineața asta, și o idee nu m-a lăsat să mai pun capul jos, așa că iată-mă scriind la prima ora :-). Am primit zilele trecute pe mail un articol (să fiu bună și să îl numesc așa) care m-a pus pe gânduri; spunea că promovează o mare ”taină medicală”, care este cu greu ținută secret de medici și alți indivizi cu interese ascunse. Curioasă fiind, am citit cu de-amănuntul, în speranța că imi voi îmbogăți cunoștințele cu niște informații prețioase (mai ales că prietenul care mi l-a trimis m-a provocat să îmi dau cu părerea). Din primele 3 rânduri am putut să-mi dau seama că am de a face cu niște mari aberații, spuse de dragul criticării sistemului medical sau de dragul evidențierii personale; mai grav e că apelau la știință și logică pentru a se fundamenta…

Ca să vă povestesc un pic, se critica avertismentul dat la TV și la radio, cu privire la evitarea excesului de sare, zahăr și grăsimi. Nu știu de ce i se părea autorului că e ciudat ca, într-o lume care exagerează la tot pasul, să atenționezi cu privire la excesul alimentar. Sarea e bună, spunea autorul, iar medicii vor să ne prostească; iar problema colesterolului e o minciună, căci (citez): ”ciobanul român a ales intuitia!… tot cu slanina, pita, ceapa si palinca traieste”. Se făcea apoi referire la apa rece băută la masă, că e un obicei prost de-al nostru; mă bucuram să găsesc în sfârșit o idee corectă, însă continuarea m-a readus la sentimentele inițiale. Continua cu ideea că trebuie să înlocuim acest obicei cu obiceiul de a bea apă fierbinte/caldă la sau după masă, că e mult mai bine așa pentru digestie. E adevărat că nu e bună apa rece la masă, însă faptul că e caldă sau fierbinte nu o face cu nimic mai puțin dăunătoare! Și apoi, apogeul: ”Cand aceasta <apa rece> reactioneaza cu acidul, se va rupe si va fi absorbita de *intestine* mai repede decat mancarea solida. Trece in intestine si foarte rapid se transforma in grasime si duce la *cancer*”.  Nu știu exact prin ce reacții se transformă apa în grăsime (cred că oamenii de știință încă n-au descoperit asta), însă eu am redescoperit faptul că mulți se pretind învățați și doctori, dar noi trebuie să fim cu ochii în patru.

Este adevărat că de multe ori remedii simple, la îndemâna noastră, sunt ignorate de mulți oameni, însă nu trebuie să ne lăsăm prostiți de orice articol care promite revoluția. Trebuie să verificăm noi înșine că ceea ce auzim sau citim are o bază științifică, că a fost probat, și abia apoi să luăm de bun. Așa că, dragii mei, atenție maximă la informațiile care circulă pe internet!

Reclame

Happy anniversary!

Au trecut deja doi ani de când suntem împreună în căutarea unui stil de viață natural sută la sută. În februarie 2013 am scris primul articol, iar acum, după doi ani, am ajuns la al 76-lea. Sunt bucuroasă pentru cele peste 52.000 de vizualizări și pentru numărul tot mai mare de vizitatori zilnici! Ceea ce mă bucură cel mai tare este faptul că văd un interes crescut al vostru, al cititorilor, pentru o viață mai sănătoasă și mai frumoasă; și tocmai asta mă motivează să merg mai departe. Cu siguranță, odată cu voi, și eu am învățat multe în acești doi ani, și vreau ca în continuare să vă pot împărtăși tot ce aflu și vă poate fi de folos. E-adevărat că voi scrie un pic mai rar (deja viața de adult se face simțită și la mine cu tot mai multe aglomerări), însă aștept feed-back din partea voastră, aștept idei, subiecte de interes, nu mă supăr nici de critici, căci mă ajută să cresc și să mă perfecționez.

Deci, dragilor, la mulți ani cât mai naturali nouă!ha

Pericolul ambalajelor din plastic

În ultimii ani, industria ambalajelor din plastic s-a dezvoltat considerabil. Astfel, dacă înainte de 90 abia găseai un bidon de plastic, adus de bunici de prin țări străine, astăzi plasticul ne înconjoară peste tot: în bucătărie, în cămară, în mașină, chiar și pe stradă!

Deși nu este total necunoscută ideea că depozitarea alimentelor în ambalaje din plastic este periculoasă, majoritatea dintre noi ignorăm acest aspect în viața de zi cu zi și folosim caserole și pungi de plastic, dăm copiilor biberoane de plastic, bem apă din bidoane de plastic, punem chiar și conserve fierbinți în plastic…plastic

Deși plasticele sunt testate în ceea ce privește toxicitatea (mai ales cele destinate ambalării alimentelor și băuturilor), riscurile nu sunt inexistente, mai ales că testele sunt limitate în timp, iar detectarea compușilor periculoși nu este întotdeauna evidențiată. Cât despre unii compuși, precum BADGE (aplicat în interiorul cutiilor de conserve), nu putem spune decât că, deși sunt încă în studiu, sunt lăsați pe piață fără nici o restriție. În privința acestora, precauția este cea mai înțeleaptă alegere! În ceea ce privește plasticul, indiferent de varietate, grosime, sau flexibilitate, este clar că anumite elemente pe care acesta le conține (precum butenul, hexenul, tatradecenul, clorura de vinil, stirenul, etilbenzenul, ftalații, acetaldehida, bisfenolul A etc) migrează pur și simplu în alimente, având consecințe negative pentru sănătatea noastră. Câteva dintre acestea ar fi:

– dereglarea căilor epigenetice de la nivelul creierului (bisfenol A)

– dereglări hormonale (ftalații, care se găsesc și în majoritatea produselor cosmetice)

– creșterea riscului de cancer de sân

– scăderea fertilității

– apariția pubertății precoce

– supraponderabilitate și obezitate

Deși este imposibil să eliminăm orice plastic din jurul nostru, putem lua măsuri care să ne protejeze sănătatea prin:

  •  controlarea duratei de contact a plasticului cu alimentul (cu cât durata de depozitare este mai lungă, cu atât riscurile cresc);
  • temperatura la care expunem plasticul (la temperaturi ridicate transferul de substanțe nocive este favorizat);
  • natura alimentelor depozitate (uleiurile și grăsimile sunt cele mai susceptibile, așa că este bine să le depozităm întotdeauna în recipiente din sticlă!);
  • grosimea ambalajului și cantitatea de cerneală cu care a fost inscripționat (cu cât este mai gros și mai colorat, cu atât e mai periculos);
  • evitarea folosirii conservelor de metal și a băuturilor la doză.

Eu am făcut deja primii pași în eliminarea plasticului: beau apă din pahar sau recipient de sticlă, folosesc sacoșe din material textil, țin uleiul și nucile în recipiente de sticlă sau ceramică, folosesc capace de sticlă în locul foliei de plastic și pun sandvișurile în șervetel de hârtie. Îi poți face și tu, dacă ții la sănătatea ta și a familiei tale!