Zahărul – ucigaşul nostru cel de toate zilele

zahar

„Medicii lucrează pentru a ne menţine sănătatea, iar bucătarii, ca s-o strice. De cele mai multe ori, ultimii au mai mult succes.” Diderot

V-aţi gândit vreodată că, într-o viaţă, un om consumă 40 până la 50 de tone de alimente?… Dacă ne gândim la acest lucru, parcă ni se pare mult mai plauzibilă ideea că ceea ce mâncăm ne influenţează profund sănătatea; iar dacă ne gândim la numărul tot mai mare al persoanelor care suferă de diabet, parcă nu ni se par fanteziste datele care indică faptul că, în ţări precum Brazilia, Statele Unite, Germania sau Australia, fiecare locuitor consumă, în medie, între 30 şi 55 de kg de zahăr pe an (Rădulescu E., Alimentaţie inteligentă). Suntem tentaţi uneori să credem că noi suntem altfel, că noi mâncăm sănătos, dar dacă am citi mai cu atenţie etichetele produselor pe care le cumpărăm (între care unele la care nici nu ne gândim că ar conţine zahăr – pâine, boabe sau fulgi de porumb, ketchup, aşa-zisele sucuri naturale) sau dacă am măsura linguriţele de zahăr pe care le punem în ceai, lapte sau deserturi, am realiza că, de fapt, ne apropiem de aceste cifre înspăimântătoare.

Ne place gustul dulce, deşi ştim că nu ar trebui să ni-l satisfacem prea des. Chiar să fie dăunător acest ingredient delicios? Vă voi enumera în continuare doar câteva dintre efectele negative pe care le are consumul de zahăr asupra sănătăţii noastre.

  • Zahărul duce la scăderea imunităţii. Corpul nostru este echipat cu celule speciale care ne apără de invadatori care ne pot ataca (virusuri, bacterii). Aceste celule sunt practic „soldăţeii” organismului, numiţi şi leucocite, care fac parte din sistemul nostru de apărare, sau sistem imunitar. La o glicemie (sau nivel de zahăr în sânge) normală, fiecare leucocit este capabil să doboare până la 14 inamici, sau bacterii, pe când, atunci când consumăm două prăjituri (şi avem deci o glicemie crescută), leucocitele nu fac faţă decât unei singure bacterii. Are loc deci o scădere drastică a imunităţii organismului, ceea ce însemnă o expunere sau predispunere la diverse boli.
  • Zahărul poate conduce la instalarea diabetului. De fiecare dată când mâncăm dulciuri (deci glucoză), pancresul produce şi secretă un hormon numit insulină. Insulina este absolut necesară deoarece, în absenţa ei, glucoza nu ar mai fi direcţionată spre muşchi sau alte ţesuturi, ci ar rămâne în sânge (glucoza rămasă la nivelul vaselor de sânge este periculoasă, şi poate avea ca şi consecinţe pierderea vederii, leziuni renale, obstrucţii arteriale etc). Dar, când consumăm zahăr, se produce o cantitate prea mare de insulină, ceea ce are un efect exact opus: stimulează ficatul să producă şi să trimită în sânge trigliceride, care împiedică celulele musculare să absoarbă glucoza din sânge. Dacă nu au loc modificări în alimentaţie, se va ajunge chiar la distrugerea celulelor pancreatice şi, în cele din urmă, organismul nu va mai produce insulină, deci va avea nevoie de insulină suplimentară, sub forma injecţiilor administrate bolnavilor de diabet.
  • Zahărul favorizează osteoporoza şi slăbirea danturii. De fiecare dată când consumăm zahăr, în organism se produce o cantitate mare de acizi care trebuie neutralizaţi. Şi ce îi poate neutraliza mai eficient decât calciul, care va fi scos din oase şi dinţi?…
  • Zahărul rafinat epuizează rezervele de vitamine B ale organismului. Pentru a putea fi folosită de către celule, glucoza are nevoie, în special, de vitamina B1, astfel încât consumul de zahăr duce la consumul de vitamine din propriile rezerve.
  • Zahărul creşte aciditatea gastrică (deci favorizează apariţia ulcerului).
  • De asemenea, consumul crescut de zahăr a fost asociat cu apariţia cancerului hepatic, colic, rectal, a acneei, şi a cariilor dentare.

Să înţelegem deci că suntem condamnaţi, fie la boală sigură, fie la a râvni la delicatesele expuse la vitrinele cofetăriilor?… NICIDECUM! Avem la îndemână alternativa unor alimente sănătoase, care, în acelaşi timp, ne pot satisface şi nevoia de ceva dulce: struguri, căpşune, pepene, banane, pere, portocale, ananas şi toate fructele proaspete, precum şi stafide, smochine sau curmale uscate.

Tabel – alimente alcaline şi alimente acide

Deşi nu toate alimentele acide sunt neapărat şi acidifiante (vezi articolul „Alimentele şi acidifierea sângelui”), în continuare, pentru a mă referi la alimentele care generează aciditate sau alcalinitate, voi folosi termenii alimente acide, respectiv alimente alcaline.

FRUCTE ALCALINE

FRUCTE ACIDE

stafide, curmale, smochine, ananas, mere,
caise, piersici, cireşe, avocado, struguri, banane coapte, căpşuni, grapefruit, mango, pepene galben/roşu, nectarine, măsline, papaya, pere, rodia, moşmoane, gutuie, kiwi, portocale, mandarine, lămâi
gemuri, dulceţuri, compoturi, fructe zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate cu sulfură sau zahăr, banane verzi, prune, afine

LEGUME ŞI LEGUMINOASE ALCALINE

LEGUME ŞI LEGUMINOASE ACIDE

ciuperci, broccoli, conopidă, roşii, varză roşie şi albă, ceapă, usturoi, praz, salată verde, sfeclă, morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveţi, andive, pătrunjel, păstârnac, ardei, dovleac, ridichii, bostan, nap, vinete, năut, fasole, leguminoase încoltiţe ardei iute, asparagus, rubarbă, soia, mazăre, linte (cu excepţia celor germinate) *

CEREALE ALCALINE

CEREALE ACIDE

cereale proaspete, orz verde produse de patiserie, pâine albă, pâine integrală sau graham, amidon, aluaturi, popcorn, mălai, paste făinoase, griş, orez (alb, brun, basmati), făină sau fulgi de ovăz, orez, orz, secară, grâu *

LACTATE ALCALINE

LACTATE ACIDE

kefir, zer, lapte proaspăt (vacă, capră), iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins Parmezan, brânzeturi fermentate, caşcaval, telemea, îngheţată, iaurt îndulcit sau iaurt cu fructe
lapte fiert, lapte praf, smântâna fermentată

ALIMENTE GĂTITE ALCALINE

ALIMENTE GĂTITE ACIDE

legume fierte, coapte, mâncăruri sau ghiveci de legume, dar fără roşii sau bulion, supe de zarzavat şi de rădăcinoase fără carne Alimente foarte acide: mâncăruri ce conţin roşii fierte, bulion sau pastă de roşii, supele în care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac gătit, conserve

DULCIURI ALCALINE

DULCIURI ACIDE

suc de trestie de zahăr, extract de ştevie, sirop de orez brun (mierea în cantitati mari poate forma şi acizi) dulciuri, prăjituri, biscuiţi, napolitane, ciocolată, îndulcitori sintetici (zaharină, aspartam, sorbitol), miere artificială sau prelucrată cu zahăr, fructoza, lactoza

PRODUSE ANIMALE ALCALINE

PRODUSE ANIMALE ACIDE

mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasăre, peşte, gelatină, grăsime, icre, ouă de găină

BĂUTURI ALCALINE

BĂUTURI ACIDE

sucuri de legume rădăcinoase, ceaiuri de plante neîndulcite, apa plată şi apa de izvor sunt considerate neutre, deşi în realitate au un pH uşor acid (între 6-7) toate băuturile alcoolice, răcoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon

DIVERSE – ALCALINE

DIVERSE – ACIDE

aproape toate condimentele, produse din lucernă, alge, ghimbir, amalaki, sare de mare murături făcute cu oţet, maioneze, sare rafinată, sosuri, ketchup, pastă de roşii, muştar (pastă), curry, aditivi alimentari sintetici: arome, coloranţi, glutamat, conservanţi ca: benzoat, oţet, saramură, fum

ALIMENTE ULEIOASE ALCALINE

ALIMENTE ULEIOASE ACIDE

ulei presat la rece de floarea soarelui sau măsline, ulei de peşte, ulei de primulă, migdale, sâmburi de dovleac, susan, castane, seminţe de floarea soarelui crude,  nucă de cocos proaspătă ulei rafinat  de floarea soarelui sau de măslinefructe oleaginoase şi seminţe coapte sau prăjite, nuci, fistic, arahide, caju

OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZĂ CORPUL

OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZĂ

somnul, relaxarea, sauna, exerciţiul fizic, meditaţia, exerciţiile de respiraţie, buna dispoziţie, bucuria, fericirea, calmul fumatul, aromatizanţi şi parfumuri sintetice,
somn insuficient, medicamentele de sinteză, suprasolicitarea, supărarea, mânia, stresul, ura, revolta

* Dintre alimentele care generează aciditate, grupa cerealelor şi a leguminoaselor constuie o parte importantă din piramida alimentaţiei. Ele se recomandă a fi consumate împreună cu alimente alcaline pentru a realiza un echilibru în organism.