De ce să luăm micul dejun?

Micul dejun este probabil masa care ne dă cele mai multe bătăi de cap, din cel puțin două motive:

1. trebuie să ne trezim mai devreme, pentru a avea timp să o preparăm și să o mâncăm înainte de a pleca la serviciu

2. trebuie să fim inventivi, să găsim de fiecare dată ceva care să ne trezească papilele gustative, să ne ofere energie și chef la început de zi.

Dacă atunci când eram mică totul se rezolva cu două felii de pâine cu margarină și gem, acum, când realizez importanța unui stil de viață sănătos și a diversității în alimentație, lucrurile parcă încep să se complice… Și totuși, se face lumină dacă ești dispus să inovezi, să cercetezi și să aplici! S-a făcut și la mine lumină când am descoperit că micul dejun poate fi o masă gustoasă, diversă și care să satisfacă cu succes toate nevoile noastre nutriționale. Înainte de a exemplifica câteva tipuri de mic dejun, să vedem care sunt 4 avantaje ale servirii unui mic dejun sănătos:

1. Ai mai multă energie și te concentrezi mai ușor la serviciu/școală. Dacă sari peste această masă vei fi mai iritat, mai lipsit de vlagă și nu vei da randament maxim în activitățile tale.

2. Te menții în formă, evitând kilogramele în plus. Deși pare ciudat, dacă servești micul dejun nu vei mai fi tentat să apelezi la tot felul de gustări bogate în calorii, sau să mănânci mai mult decât trebuie la următoarea masă. Ceea ce te îngrașă nu este ce mănânci la micul dejun (pentru că este combustibilul folosit de organism peste zi), ci ceea ce mănânci seara, și nu mai ai când să consumi dacă te bagi la somn.

3. Ne prelungim viața. Da, chiar așa! Studiile realizate de Belloc și Breslow au arătat că luarea micului dejun cu regularitate este unul dintre cei 7 factori care contribuie la prelungirea vieții.

4. Diminuezi riscul de a suferi infarct miocardic (deoarece masa de dimineață ajută ca sângele să fie mai puțin vâscos, și trombocitele să agrege mai puțin).

Ce să mâncăm la micul dejun? În primul rând alimente bogate în glucide complexe (pentru a furniza energie; glucidele simple, precum zahărul se absorb prea rapid, și nu ne vor ține prea mult de foame): fulgi de cereale integrale, pâine integrală, orez, fructe proaspete sau uscate, legume. Putem adăuga la acestea nuci sau alte tipuri de semințe, lapte (de soia, de migdale etc). Smoothie-urile din fructe proaspete sau congelate sunt perfecte dimineața, mai ales că sunt și foarte delicioase. Eu am încercat tot felul de combinații, și nu a fost una care să îmi displacă. Preferată rămâne însă combinația mere-banane-afine!P1100314

Unul dintre cele mai des menționate argumente ale neluării micului dejun este lipsa poftei de mâncare și a foamei. Însă garantez că această problemă va dispărea dacă micșorăm porția de mâncare consumată la cină (sau o eliminăm). După câteva seri de post, sigur vom simți o foame de lup dimineața. De asemenea, dacă facem câteva exerciții după trezire și vom bea două pahare de apă, ne vom înviora și nici foamea nu va întârzia să apară!

Reclame

Probleme digestive? Atenție la gluten!

Din ce în ce mai multe persoane se confruntă adesea cu probleme digestive, precum:

– durere abdominală;

– diaree frecventă sau constipație;

– senzație de oboseală continuă;gluten

– flatulență, balonare, meteorism;

– pierdere în greutate;

– depresie, anxietate;

– erupții cutanate;

– dureri articulare sau musculare;

– greață, senzație de vomă.

Toate aceste simptome ar putea fi cauza intoleranței la gluten sau a bolii celiace. Ambele afecțiuni sunt strâns legate de proteina care se găsește în multe cereale (cu precădere în grâu), numită gluten. Glutenul este o proteină complexă, care, în general, este difcil de desfăcut în aminoacizi de către organismul uman. Această proteină este ce care conferă elasticitate aluatului, comportându-se ca un lipici, ceea ce o face dificil de digerat.

În cazul persoanelor care suferă de boala celiacă, glutenul determină reacția imună a organismului, care duce la atacarea vilozităților de la nivelul intestinului subțire. Aceste vilozități sunt esențiale pentru absorbția nutrienților, astfel că persoanele afectate suferă de unele deficiențe de absorbție. Problemele legate de gluten pot varia, afecțiunile mai puțin severe fiind încadrate în categoria ”intoleranță la gluten”.

Pentru a-ți testa sensibilitatea la gluten, poți încerca testul de 3 săptămâni în care să excluzi total alimentele care conțin gluten (vezi mai jos). Dacă simptomele enumerate se amelioreză în această perioadă, dar reapar de îndată ce introduci glutenul, ar trebui să acorzi atenție acestei probleme, și să eviți glutenul.

Chiar dacă nu suferi de una dintre aceste forme ale intoleranței la gluten, indicat este să consumi mai rar alimentele care conțin gluten, mai ales că, de obicei, acestea generează și aciditate (vezi articolul acesta) . Dintre acestea fac parte: grâul (atenție la pâine, pizza, paste!), orzul, secara, ovăzul, dar și multe alimente procesate, la care nu ne-am gândi: sosul de soia sau alte sosuri, guma de mestecat, dressing-urile pentru salate, mezelurile, pateurile, bomboanele de ciocolată, prăjiturile, înghețata.

Pentru a te informa, citește cu atenție etichetele produselor pe care le consumi – în afară de gluten, s-ar putea să descoperi multe alte ingrediente la care nu te-ai gândit!

Alimentaţia inteligentă – Dr. Emil Rădulescu

S-ar putea ca, datorită unei moşteniri norocoase, ziua socotelilor să întârzie, dar ea va veni, căci e la fel de sigură ca şi gravitaţia.” afirmă Dr. Emil Rădulescu, în cartea sa, pe care o recomand cu toată căldura celor care doresc să afle răspunsuri la întrebările pe care le au cu privire la sănătate, stil de viaţă, alimentaţia vegetariană şi efectele nocive ale alimentaţiei moderne, răspunsuri sprijinite pe baza dovezilor ştiinţifice.

Câteva dintre subiectele tratate de autor în această carte sunt:alimentatie inteligenta

  • Ce este sănătatea?
  • Prevenirea bolilor
  • De ce îmbătrânim?
  • Să învăţăm de la maimuţe?
  • Alimentaţia şi sistemul imunitar
  • Suntem ceea ce mâncăm
  • Dulce, dar mortal
  • Mai multe proteine?
  • Uleiurile în alimentaţie
  • Adevărul despre soia


Patru paşi pentru a slăbi sănătos

  1. Consumă mai multe fibre. Fibrele sunt substanţe care se găsesc în  majoritatea vegetalelor şi care, practic, „diluează” numărul de calorii al alimentelor; cu cât ingerezi mai multe calorii pe care nu le consumi prin activitate fizică, cu atât acestea vor duce la adăugarea de kilograme, aşa că, dacă vei consuma mai multe fibre nu va fi nevoie să micşorezi porţiile de mâncare pentru a slăbi. Fibrele acţionează în două moduri: fie ca nişte „perii”, care curăţă intestinul şi grăbesc tranzitul intestinal (deci te scapă şi de constipaţie), fie ca nişte „bureţi”, care absorb apă (deci îşi măresc volumul şi dau senzaţie de saţietate pentru mai mult timp). Pentru a beneficia de o cantitate semnificativă de fibre, consumă zilnic: cereale integrale/produse din făină integrală, seminţe de floarea-soarelui, nuci, alune, seminţe de in (de preferat măcinate), salată verde, varză, dovleac, fructe (curmale, stafide, prune, mere, pere, banane, smochine etc.) sau leguminoase (fasole, linte, năut, soia).
  2. Nu mânca seara târziu. Am citit despre numeroase studii recente în care s-a demonstrat că aceleaşi alimente, în aceeaşi cantitate, dar consumate seara îngraşă mai mult decât dacă sunt consumate în timpul zilei. Dacă stăm să ne gândim, pare logic, pentru că ceea ce mâncăm dimineaţa sau la prânz consumăm în activităţile zilnice, pe când ceea ce mâncăm înainte de culcare cu siguranţă se depune. Indicat ar fi să luăm ultima masă cu 3-4 ore înainte de a merge la culcare.
  3. Nu fugi de mersul pe jos. În loc să aştepţi autobuzul în staţie timp de 15 minute, mai bine ia-o pe jos. Făcând acest lucru în mod regulat, îţi vei tonifia musculatura şi vei da mai uşor jos kilogramele în plus. O altă modalitate de a face sport, pe care eu o experimentez cu plăcere, este mersul pe bicicletă (dacă nu ai bicicletă proprie, poţi merge în parcuri în care poţi închiria una). Este foarte distractiv, mai ales dacă ieşi la plimbare cu o persoană dragă.
  4. Încearcă să reduci cantitatea de grăsimi (mai ales saturate). Studii recente arată că, de fapt, nu avem nevoie de atât de multe grăsimi precum se credea, deoarece corpul nostru le poate sintetiza şi pornind de la carbohiraţi (glucide), fără aport alimentar crescut. De asemenea, o cantitate mai mică de grăsimi ne protejează şi de boli cardiovasculare, creşterea colesterolului, diabet şi mai ales de obezitate. Aşa că încearcă să adaugi mai puţin ulei rafinat salatelor şi încearcă să înlocuieşti carnea grasă şi ouăle sau maionezele cu nuci, seminţe de tot felul, avocado sau ulei de măsline. Îţi pot spune din propria experienţă că gustul se educă, iar o salată de primăvară poate fi foarte delicioasă chiar şi fără ulei, dacă o asezonezi cu lămâie şi ceapă verde!Fibres examples

Tabel – alimente alcaline şi alimente acide

Deşi nu toate alimentele acide sunt neapărat şi acidifiante (vezi articolul „Alimentele şi acidifierea sângelui”), în continuare, pentru a mă referi la alimentele care generează aciditate sau alcalinitate, voi folosi termenii alimente acide, respectiv alimente alcaline.

FRUCTE ALCALINE

FRUCTE ACIDE

stafide, curmale, smochine, ananas, mere,
caise, piersici, cireşe, avocado, struguri, banane coapte, căpşuni, grapefruit, mango, pepene galben/roşu, nectarine, măsline, papaya, pere, rodia, moşmoane, gutuie, kiwi, portocale, mandarine, lămâi
gemuri, dulceţuri, compoturi, fructe zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate cu sulfură sau zahăr, banane verzi, prune, afine

LEGUME ŞI LEGUMINOASE ALCALINE

LEGUME ŞI LEGUMINOASE ACIDE

ciuperci, broccoli, conopidă, roşii, varză roşie şi albă, ceapă, usturoi, praz, salată verde, sfeclă, morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveţi, andive, pătrunjel, păstârnac, ardei, dovleac, ridichii, bostan, nap, vinete, năut, fasole, leguminoase încoltiţe ardei iute, asparagus, rubarbă, soia, mazăre, linte (cu excepţia celor germinate) *

CEREALE ALCALINE

CEREALE ACIDE

cereale proaspete, orz verde produse de patiserie, pâine albă, pâine integrală sau graham, amidon, aluaturi, popcorn, mălai, paste făinoase, griş, orez (alb, brun, basmati), făină sau fulgi de ovăz, orez, orz, secară, grâu *

LACTATE ALCALINE

LACTATE ACIDE

kefir, zer, lapte proaspăt (vacă, capră), iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins Parmezan, brânzeturi fermentate, caşcaval, telemea, îngheţată, iaurt îndulcit sau iaurt cu fructe
lapte fiert, lapte praf, smântâna fermentată

ALIMENTE GĂTITE ALCALINE

ALIMENTE GĂTITE ACIDE

legume fierte, coapte, mâncăruri sau ghiveci de legume, dar fără roşii sau bulion, supe de zarzavat şi de rădăcinoase fără carne Alimente foarte acide: mâncăruri ce conţin roşii fierte, bulion sau pastă de roşii, supele în care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac gătit, conserve

DULCIURI ALCALINE

DULCIURI ACIDE

suc de trestie de zahăr, extract de ştevie, sirop de orez brun (mierea în cantitati mari poate forma şi acizi) dulciuri, prăjituri, biscuiţi, napolitane, ciocolată, îndulcitori sintetici (zaharină, aspartam, sorbitol), miere artificială sau prelucrată cu zahăr, fructoza, lactoza

PRODUSE ANIMALE ALCALINE

PRODUSE ANIMALE ACIDE

mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasăre, peşte, gelatină, grăsime, icre, ouă de găină

BĂUTURI ALCALINE

BĂUTURI ACIDE

sucuri de legume rădăcinoase, ceaiuri de plante neîndulcite, apa plată şi apa de izvor sunt considerate neutre, deşi în realitate au un pH uşor acid (între 6-7) toate băuturile alcoolice, răcoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon

DIVERSE – ALCALINE

DIVERSE – ACIDE

aproape toate condimentele, produse din lucernă, alge, ghimbir, amalaki, sare de mare murături făcute cu oţet, maioneze, sare rafinată, sosuri, ketchup, pastă de roşii, muştar (pastă), curry, aditivi alimentari sintetici: arome, coloranţi, glutamat, conservanţi ca: benzoat, oţet, saramură, fum

ALIMENTE ULEIOASE ALCALINE

ALIMENTE ULEIOASE ACIDE

ulei presat la rece de floarea soarelui sau măsline, ulei de peşte, ulei de primulă, migdale, sâmburi de dovleac, susan, castane, seminţe de floarea soarelui crude,  nucă de cocos proaspătă ulei rafinat  de floarea soarelui sau de măslinefructe oleaginoase şi seminţe coapte sau prăjite, nuci, fistic, arahide, caju

OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZĂ CORPUL

OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZĂ

somnul, relaxarea, sauna, exerciţiul fizic, meditaţia, exerciţiile de respiraţie, buna dispoziţie, bucuria, fericirea, calmul fumatul, aromatizanţi şi parfumuri sintetice,
somn insuficient, medicamentele de sinteză, suprasolicitarea, supărarea, mânia, stresul, ura, revolta

* Dintre alimentele care generează aciditate, grupa cerealelor şi a leguminoaselor constuie o parte importantă din piramida alimentaţiei. Ele se recomandă a fi consumate împreună cu alimente alcaline pentru a realiza un echilibru în organism.