Viața are gust! (sau despre condimente și proprietățile lor)

mirodenii2

Toți bucătarii pricepuți recunosc faptul că o mâncare devine cu adevărat savuroasă dacă îi adaugi ceva plante aromatice. Astfel, o banală mâncare de fasole devine o delicatesă dacă îi adaugi cimbru și mărar, ciorba îi ademenește pe toți de prin casă dacă îi pui leuștean, iar la cartofi sau varză călită merg de minune frunzele de dafin. Totuși, pe lângă efectul pe care îl au asupra papilelor gustative, plantele aromatice posedă și numeroase proprietăți nebănuite de către mulți…

Iată în continuare câteva dintre proprietățile unor plante folosite ca și condimente în bucătărie:

Busuiocul este folosit adesea la preparatele din roșii, mai ales în bucătăria italiană. Sosul de busuioc (pesto) este un partener perfect pentru paste (și a devenit preferatul nostru), fiind și sănătos, deoarece busuiocul este tonic și calmant pentru sistemul nervos, ajută digestia și calmează crampele stomacale.

Cimbrul este un condiment puternic, folosit la foarte multe preparate culinare. Această plantă este benefică atât ca aliment, cât și ca tratament, pentru cei care suferă de boli digestive sau respiratorii; de asemenea, cimbrul împiedică formarea cheagurilor de sânge, depunerea colesterolului, îmbunătățește circulația și are efect antioxidant.

Coriandrul este folosit la salate și sosuri, fiind  tonic pentru stomac și inimă, dar și eficient în tratarea infecțiilor urinare.

Dafinul, folosit mai ales la tocane sau mâncăruri la cuptor, stimulează digestia, calmează crampele stomacale, este detoxifiant, fiind folosit și extern, pentru vindecarea rănilor și arsurilor.

Feniculul se adaugă la sosuri și preparate din pește, fiind un bun reglator al digestiei; previne flatulența, insomnia, greața și vomismentele.

Mărarul se folosește pe scară largă la prepararea mâncărurilor, dar și a murăturilor. Conține potasiu, sodiu, sulf, este diuretic, ameliorează tulburările digestive, insomnia, epuizarea nervoasă, stimulează lactația,  fiind și un puternic afrodisiac.

Oregano, fiind utilizat mai ales la umpluturi și pizza, ajută digestia, ameliorează simptomele gripei, are proprietăți anticancerigene și un conținut semnificativ de antioxidanți.

Pătrunjelul este unul dintre cele mai folosite condimente, cu numeroase proprietăți: conține vitamina C, fier, calciu, acid folic, împrospătează respirația, previne formarea cheagurilor de sânge, stimulează funcția ficatului, inhibă formarea tumorilor, are efect antioxidant și antibacterian, înlătură oboseala, scade nivelul colesterolului, îmbunătățește digestia și absorbția, stimulează secreția de estrogen, stimulează sistemul imunitar, fiind eficient și în menținerea elasticității pereților vaselor de sânge.

Rozmarinul este folosit mai ales de mediteraneeni, la prepararea mâncărurilor din cartofi și carne. Acționează ca stimulent al sistemului nervos și circulator, este calmant digestiv, ameliorează indigestia și flatulența. Infuzia este eficientă pentru calmarea durerilor de cap, nevralgiilor sau răcelii.

Salvia ajută la digestia alimentelor grase, calmează indigestia, durerile de gât (gargară), tratează anxietatea și transpirația excesivă.

Deci, condimentele sunt secretul mâncărurilor cu adevărat gustoase dar, după cum am văzut, au și proprietăți de care merită să ținem cont și care ne dau motive în plus să le folosim fără zgârcenie!

Ce să mănânci ca să fii sănătos

În acest articol, m-am gândit să prezint succint câteva principii pentru o alimentaţie sănătoasă, simplă şi naturală. Aplicând aceste principii, îţi vei îmbunătăţi starea de sănătate, vei avea mai multă energie, iar şansele de a câştiga bătălia împotriva bolilor cronice vor creşte considerabil.

CONSUMĂ MAI PUŢIN:

CONSUMĂ MAI MULT:

  1. Grăsimi şi uleiuri. Din această categorie fac parte carnea grasă, uleiul pentru gătit şi salate, sosurile grase, margarina, alimentele prăjite.
  2. Zaharuri. Consumă cât mai puţin zahăr, miere, siropuri, gemuri, bomboane sau alte deserturi. Păstrează aceste alimente doar pentru ocazii speciale.
  3. Colesterol. Acesta se găseşte în alimente de origine animală: carne, gălbenuş de ou, produse lactate. Poţi alege brânza proaspătă, mai săracă în grăsime.
  4. Sare. Încearcă să te bucuri de gustul natural al alimentelor, fără a le adăuga sare (în cel mult câteva săptămâni te vei obişnui). Consumă cât mai rar murături, biscuiţi săraţi, ketchup sau alune sărate.
  5. Alcool. Evită alcoolul şi băuturile care conţin cafeină (cafea, Coca-Cola, ceai negru).

 

  1. Cereale integrale. Poţi varia, alegând grâu, porumb, orez brun, ovăz etc. În locul variantelor rafinate, din făină albă, alege pâinea, pastele, biscuiţii din făină integrală.
  2. Legume şi leguminoase. Consumă des cartofi (este un zvon fals cum că ar îngrăşa – excepţie cei prăjiţi), fasole, mazăre, morcov, ţelină, linte, năut.
  3. Fructe şi zarzavaturi proaspete. Fă-ţi obiceiul de a consuma zilnic minim 3 fructe proaspete şi o salată (de varză, salată verde, roşii, ardei, castraveţi, ceapă verde). Pentru salate: dacă adaugi zeamă de lămâie, vei simţi mai puţin nevoia de sare; la aproape toate salatele, eu adaug boabe de porumb – gustul şi aspectul sunt super!
  4. Apă. Bea zilnic 6-8 pahare de apă. În  nici un caz nu înlocui apa cu băuturi carbogazoase! Pentru variaţie, poţi alege uneori limonadă sau ceai.