Prăjitură cu mere

Pentru că vă povesteam într-un articol anterior despre răul pe care ni-l face zahărul, m-am gândit să vă împărtăşesc una dintre reţetele preferate de Timo 🙂 – o prăjitură delicioasă cu mere, fără pic de zahăr şi care se realizează foarte simplu.

Pentru trei porţii avem nevoie de următoarele ingrediente:

  • 4 mere
  • 1/2 cană de nuci (sau migdale, seminţe de floarea-soarelui crude) râşnite sau mărunţite
  • o mână de stafide (sau curmale)
  • 1/2 banană
  • 1 linguriţă scorţişoară
  • nucă de cocos
  • (opţional, o mână de fulgi de ovăz)

Preparare: curăţăm merele de cotoare şi le mărunţim cu blenderul (sau pe răzătoare), împreună cu stafidele. Punem pasta rezultată într-un bol şi adăugăm scorţişoara, nucile, eventual şi fulgi de ovăz, dacă vrem ca prăjitura să fie mai consistentă. Dacă merele nu au fost prea zemoase, putem adăuga câteva linguri de apă, dar compoziţia rezultată trebuie să nu fie prea moale. Vom folosi o caserolă mică, pe care o vom îmbrăca pe interior cu folie de plastic alimentară. Punem jumătate din compoziţia preparată în caserolă, peste ea aşezăm un strat de feliuţe de banane (putem folosi şi alte fructe), iar apoi adăugăm şi restul compoziţiei. Acoperim prăjitura cu folia rămasă pe margine şi punem capacul caserolei. pentru a se întări, o lăsăm o oră-două la frigider. Când vrem să o savurăm, o scoatem de la frigider, o răsturnăm pe o farfurie întinsă şi dezlipim uşor folia. Pentru un aspect şi o aromă plăcute, presărăm fulgi de cocos pe deasupra.

Vă asigur că timpul de preparare este scurt, iar prăjitura înlocuieşte cu succes un desert nesănătos!

V-am ataşat mai jos câteva poze, cu etapele principale ale preparării acestei prăjituri.

1. Prepararea compoziţiei (mere tocate, fructe uscate, scorţişoară, fulgi de ovăz, nucă măcinată)

P1060581

2. Turnăm jumătate de compoziţie în caserolă.

P1060591

3. Aşezăm stratul de fructe.

P1060601

4. Turnăm restul de compoziţie deasupra şi netezim.

P1060620

5. Acoperim cu folia de pe margine.

P1060639

6. Ţinem prăjitura la frigider.

P1060646

Nu am apucat să fac poze cu stadiul final (prăjitura pe platou), pentru că s-a mâncat imediat… 🙂

Reclame

Zahărul – ucigaşul nostru cel de toate zilele

zahar

„Medicii lucrează pentru a ne menţine sănătatea, iar bucătarii, ca s-o strice. De cele mai multe ori, ultimii au mai mult succes.” Diderot

V-aţi gândit vreodată că, într-o viaţă, un om consumă 40 până la 50 de tone de alimente?… Dacă ne gândim la acest lucru, parcă ni se pare mult mai plauzibilă ideea că ceea ce mâncăm ne influenţează profund sănătatea; iar dacă ne gândim la numărul tot mai mare al persoanelor care suferă de diabet, parcă nu ni se par fanteziste datele care indică faptul că, în ţări precum Brazilia, Statele Unite, Germania sau Australia, fiecare locuitor consumă, în medie, între 30 şi 55 de kg de zahăr pe an (Rădulescu E., Alimentaţie inteligentă). Suntem tentaţi uneori să credem că noi suntem altfel, că noi mâncăm sănătos, dar dacă am citi mai cu atenţie etichetele produselor pe care le cumpărăm (între care unele la care nici nu ne gândim că ar conţine zahăr – pâine, boabe sau fulgi de porumb, ketchup, aşa-zisele sucuri naturale) sau dacă am măsura linguriţele de zahăr pe care le punem în ceai, lapte sau deserturi, am realiza că, de fapt, ne apropiem de aceste cifre înspăimântătoare.

Ne place gustul dulce, deşi ştim că nu ar trebui să ni-l satisfacem prea des. Chiar să fie dăunător acest ingredient delicios? Vă voi enumera în continuare doar câteva dintre efectele negative pe care le are consumul de zahăr asupra sănătăţii noastre.

  • Zahărul duce la scăderea imunităţii. Corpul nostru este echipat cu celule speciale care ne apără de invadatori care ne pot ataca (virusuri, bacterii). Aceste celule sunt practic „soldăţeii” organismului, numiţi şi leucocite, care fac parte din sistemul nostru de apărare, sau sistem imunitar. La o glicemie (sau nivel de zahăr în sânge) normală, fiecare leucocit este capabil să doboare până la 14 inamici, sau bacterii, pe când, atunci când consumăm două prăjituri (şi avem deci o glicemie crescută), leucocitele nu fac faţă decât unei singure bacterii. Are loc deci o scădere drastică a imunităţii organismului, ceea ce însemnă o expunere sau predispunere la diverse boli.
  • Zahărul poate conduce la instalarea diabetului. De fiecare dată când mâncăm dulciuri (deci glucoză), pancresul produce şi secretă un hormon numit insulină. Insulina este absolut necesară deoarece, în absenţa ei, glucoza nu ar mai fi direcţionată spre muşchi sau alte ţesuturi, ci ar rămâne în sânge (glucoza rămasă la nivelul vaselor de sânge este periculoasă, şi poate avea ca şi consecinţe pierderea vederii, leziuni renale, obstrucţii arteriale etc). Dar, când consumăm zahăr, se produce o cantitate prea mare de insulină, ceea ce are un efect exact opus: stimulează ficatul să producă şi să trimită în sânge trigliceride, care împiedică celulele musculare să absoarbă glucoza din sânge. Dacă nu au loc modificări în alimentaţie, se va ajunge chiar la distrugerea celulelor pancreatice şi, în cele din urmă, organismul nu va mai produce insulină, deci va avea nevoie de insulină suplimentară, sub forma injecţiilor administrate bolnavilor de diabet.
  • Zahărul favorizează osteoporoza şi slăbirea danturii. De fiecare dată când consumăm zahăr, în organism se produce o cantitate mare de acizi care trebuie neutralizaţi. Şi ce îi poate neutraliza mai eficient decât calciul, care va fi scos din oase şi dinţi?…
  • Zahărul rafinat epuizează rezervele de vitamine B ale organismului. Pentru a putea fi folosită de către celule, glucoza are nevoie, în special, de vitamina B1, astfel încât consumul de zahăr duce la consumul de vitamine din propriile rezerve.
  • Zahărul creşte aciditatea gastrică (deci favorizează apariţia ulcerului).
  • De asemenea, consumul crescut de zahăr a fost asociat cu apariţia cancerului hepatic, colic, rectal, a acneei, şi a cariilor dentare.

Să înţelegem deci că suntem condamnaţi, fie la boală sigură, fie la a râvni la delicatesele expuse la vitrinele cofetăriilor?… NICIDECUM! Avem la îndemână alternativa unor alimente sănătoase, care, în acelaşi timp, ne pot satisface şi nevoia de ceva dulce: struguri, căpşune, pepene, banane, pere, portocale, ananas şi toate fructele proaspete, precum şi stafide, smochine sau curmale uscate.