Proteinele: oare mănânc suficiente?

Încă din 1880 a început să circule lozinca următoare: ”Cine vrea să aibă mușchi, trebuie să consume multe proteine.” Deși acest mit a fost demontat din 1913, din păcate, mulți oameni încă îl cred și chiar îl aplică. R. Chittenden a fost acela care a afirmat că 25-55g proteine/zi sunt absolut suficiente pentru a îndeplini nevoile nutritionale. Cu toate că această informație a fost confirmată de studiile științifice moderne, consumul de proteine depășește 100g/zi la multe persoane, majoritatea având impresia că fără proteine animale (din carne, lapte, ouă) nu pot fi sănătoși. După cum știm, tot ce e mult, strică, și asta se aplică mai ales când vorbim despre proteinele de origine animală.

La bază, proteinele sunt formate din unități mai mici, numite aminoacizi (sunt 20 la număr, dar se repetă, formând lanțuri lungi). Indiferent că sunt animale sau vegetale, proteinele conțin exact aceiași aminoacizi. Și atunci, ”Care mai e diferența?” veți întreba. Ei bine, diferența constă în proporția fiecărui aminoacid în proteina respectivă, dar și în compoziția generală a alimentului, care influențează foarte mult sănătatea noastră. Astfel, deși mai toți medicii afirmă că proteinele animale sunt cele mai bune, ei ascund faptul că cercetările au arătat că, de fapt cele vegetale un efect mult mai bun asupra sănătății oamenilor.

Dar pentru a înțelege care sunt diferențele între consumul de proteine animale vs. vegetale, vom analiza câteva dintre efectele lor în organism.

1. Proteinele de origine animală necesită o aciditate mai mare decât cele de origine vegetală, pentru a fi digerate; astfel, mucoasa gastrică poate suferi din cauza agresiunii acide (simptome: dureri de stomac, arsuri gastrice).

2. În general, în produsele animale, pe lângă proteine este prezentă și o mare cantitate de grăsimi (mai ales saturate). Efectul: creșterea nivelului de colesterol și trigliceride în sânge.

3. Proteinele animale au un exces de fosfor. Raportul optim calciu/fosfor este de 1/1.

Exemple: carne de porc – raport calciu/fosfor= 1/97 (cantitatea de fosfor e de 97 de ori mai mare!)

                  carne de vită – raport= 1/21

                  cartof – raport= 1/4

                  soia – raport= 1/2,3

                  alune – raport= 1/1.5

                  morcov – raport= 1/0.95

După cum se obsrvă, în cazul proteinelor animale, acest raport este cu totul dezechilibrat. Consecința este scăderea concentrației de calciu din plasmă, dar și scoaterea calciului din oase, cu risc crescut de osteoporoză.

4. Conținutul laptelui matern este indicatorul cel mai bun al necesarului de proteine la diferite specii. Astfel:

laptele de mamă conține 1,2g proteine/100ml (greutatea bebelușului se dublează în 120 zile)

laptele de vacă – 3,5g proteine/100ml (greutatea se dublează în 47 zile)

laptele de capră – 4,1g proteine/100ml (greutatea se dublează în 19 zile)

laptele de șobolan – 11,8g proteine/100ml (greutatea se dublează în 4,5 zile)

Deci, un bebeluș are nevoie de mult mai puține proteine decât vițelul sau iedul, deoarece creșterea sa este mai lentă. Excesul de proteine din alte tipuri de lapte decât cel matern nu fac  decât rău bebelușului.

5. Proteinele animale sunt bogate în aminoacizi aromatici și cu sulf, care favorizează apariția cancerului cutanat, intestinal, pierderea de masă musculară și osoasă și scăderea activității sistemului imunitar.

Dacă am văzut că proteinele animale fac mai multe rele decât bune în organismul uman, poate vă întrebați: ”Și atunci, din ce ne mai luăm necesarul zilnic de proteine?”. Ei bine, fasolea, mazărea, năutul, soia, alunele, nucile, migdalele și chiar și cerealele sunt surse foarte bune, care nu doar că ne asigură cantitatea suficientă de proteine, dar ne ajută și în menținerea unui corp sănătos!

Reclame

Patru paşi pentru a slăbi sănătos

  1. Consumă mai multe fibre. Fibrele sunt substanţe care se găsesc în  majoritatea vegetalelor şi care, practic, „diluează” numărul de calorii al alimentelor; cu cât ingerezi mai multe calorii pe care nu le consumi prin activitate fizică, cu atât acestea vor duce la adăugarea de kilograme, aşa că, dacă vei consuma mai multe fibre nu va fi nevoie să micşorezi porţiile de mâncare pentru a slăbi. Fibrele acţionează în două moduri: fie ca nişte „perii”, care curăţă intestinul şi grăbesc tranzitul intestinal (deci te scapă şi de constipaţie), fie ca nişte „bureţi”, care absorb apă (deci îşi măresc volumul şi dau senzaţie de saţietate pentru mai mult timp). Pentru a beneficia de o cantitate semnificativă de fibre, consumă zilnic: cereale integrale/produse din făină integrală, seminţe de floarea-soarelui, nuci, alune, seminţe de in (de preferat măcinate), salată verde, varză, dovleac, fructe (curmale, stafide, prune, mere, pere, banane, smochine etc.) sau leguminoase (fasole, linte, năut, soia).
  2. Nu mânca seara târziu. Am citit despre numeroase studii recente în care s-a demonstrat că aceleaşi alimente, în aceeaşi cantitate, dar consumate seara îngraşă mai mult decât dacă sunt consumate în timpul zilei. Dacă stăm să ne gândim, pare logic, pentru că ceea ce mâncăm dimineaţa sau la prânz consumăm în activităţile zilnice, pe când ceea ce mâncăm înainte de culcare cu siguranţă se depune. Indicat ar fi să luăm ultima masă cu 3-4 ore înainte de a merge la culcare.
  3. Nu fugi de mersul pe jos. În loc să aştepţi autobuzul în staţie timp de 15 minute, mai bine ia-o pe jos. Făcând acest lucru în mod regulat, îţi vei tonifia musculatura şi vei da mai uşor jos kilogramele în plus. O altă modalitate de a face sport, pe care eu o experimentez cu plăcere, este mersul pe bicicletă (dacă nu ai bicicletă proprie, poţi merge în parcuri în care poţi închiria una). Este foarte distractiv, mai ales dacă ieşi la plimbare cu o persoană dragă.
  4. Încearcă să reduci cantitatea de grăsimi (mai ales saturate). Studii recente arată că, de fapt, nu avem nevoie de atât de multe grăsimi precum se credea, deoarece corpul nostru le poate sintetiza şi pornind de la carbohiraţi (glucide), fără aport alimentar crescut. De asemenea, o cantitate mai mică de grăsimi ne protejează şi de boli cardiovasculare, creşterea colesterolului, diabet şi mai ales de obezitate. Aşa că încearcă să adaugi mai puţin ulei rafinat salatelor şi încearcă să înlocuieşti carnea grasă şi ouăle sau maionezele cu nuci, seminţe de tot felul, avocado sau ulei de măsline. Îţi pot spune din propria experienţă că gustul se educă, iar o salată de primăvară poate fi foarte delicioasă chiar şi fără ulei, dacă o asezonezi cu lămâie şi ceapă verde!Fibres examples

Tabel – alimente alcaline şi alimente acide

Deşi nu toate alimentele acide sunt neapărat şi acidifiante (vezi articolul „Alimentele şi acidifierea sângelui”), în continuare, pentru a mă referi la alimentele care generează aciditate sau alcalinitate, voi folosi termenii alimente acide, respectiv alimente alcaline.

FRUCTE ALCALINE

FRUCTE ACIDE

stafide, curmale, smochine, ananas, mere,
caise, piersici, cireşe, avocado, struguri, banane coapte, căpşuni, grapefruit, mango, pepene galben/roşu, nectarine, măsline, papaya, pere, rodia, moşmoane, gutuie, kiwi, portocale, mandarine, lămâi
gemuri, dulceţuri, compoturi, fructe zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate cu sulfură sau zahăr, banane verzi, prune, afine

LEGUME ŞI LEGUMINOASE ALCALINE

LEGUME ŞI LEGUMINOASE ACIDE

ciuperci, broccoli, conopidă, roşii, varză roşie şi albă, ceapă, usturoi, praz, salată verde, sfeclă, morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveţi, andive, pătrunjel, păstârnac, ardei, dovleac, ridichii, bostan, nap, vinete, năut, fasole, leguminoase încoltiţe ardei iute, asparagus, rubarbă, soia, mazăre, linte (cu excepţia celor germinate) *

CEREALE ALCALINE

CEREALE ACIDE

cereale proaspete, orz verde produse de patiserie, pâine albă, pâine integrală sau graham, amidon, aluaturi, popcorn, mălai, paste făinoase, griş, orez (alb, brun, basmati), făină sau fulgi de ovăz, orez, orz, secară, grâu *

LACTATE ALCALINE

LACTATE ACIDE

kefir, zer, lapte proaspăt (vacă, capră), iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins Parmezan, brânzeturi fermentate, caşcaval, telemea, îngheţată, iaurt îndulcit sau iaurt cu fructe
lapte fiert, lapte praf, smântâna fermentată

ALIMENTE GĂTITE ALCALINE

ALIMENTE GĂTITE ACIDE

legume fierte, coapte, mâncăruri sau ghiveci de legume, dar fără roşii sau bulion, supe de zarzavat şi de rădăcinoase fără carne Alimente foarte acide: mâncăruri ce conţin roşii fierte, bulion sau pastă de roşii, supele în care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac gătit, conserve

DULCIURI ALCALINE

DULCIURI ACIDE

suc de trestie de zahăr, extract de ştevie, sirop de orez brun (mierea în cantitati mari poate forma şi acizi) dulciuri, prăjituri, biscuiţi, napolitane, ciocolată, îndulcitori sintetici (zaharină, aspartam, sorbitol), miere artificială sau prelucrată cu zahăr, fructoza, lactoza

PRODUSE ANIMALE ALCALINE

PRODUSE ANIMALE ACIDE

mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasăre, peşte, gelatină, grăsime, icre, ouă de găină

BĂUTURI ALCALINE

BĂUTURI ACIDE

sucuri de legume rădăcinoase, ceaiuri de plante neîndulcite, apa plată şi apa de izvor sunt considerate neutre, deşi în realitate au un pH uşor acid (între 6-7) toate băuturile alcoolice, răcoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon

DIVERSE – ALCALINE

DIVERSE – ACIDE

aproape toate condimentele, produse din lucernă, alge, ghimbir, amalaki, sare de mare murături făcute cu oţet, maioneze, sare rafinată, sosuri, ketchup, pastă de roşii, muştar (pastă), curry, aditivi alimentari sintetici: arome, coloranţi, glutamat, conservanţi ca: benzoat, oţet, saramură, fum

ALIMENTE ULEIOASE ALCALINE

ALIMENTE ULEIOASE ACIDE

ulei presat la rece de floarea soarelui sau măsline, ulei de peşte, ulei de primulă, migdale, sâmburi de dovleac, susan, castane, seminţe de floarea soarelui crude,  nucă de cocos proaspătă ulei rafinat  de floarea soarelui sau de măslinefructe oleaginoase şi seminţe coapte sau prăjite, nuci, fistic, arahide, caju

OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZĂ CORPUL

OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZĂ

somnul, relaxarea, sauna, exerciţiul fizic, meditaţia, exerciţiile de respiraţie, buna dispoziţie, bucuria, fericirea, calmul fumatul, aromatizanţi şi parfumuri sintetice,
somn insuficient, medicamentele de sinteză, suprasolicitarea, supărarea, mânia, stresul, ura, revolta

* Dintre alimentele care generează aciditate, grupa cerealelor şi a leguminoaselor constuie o parte importantă din piramida alimentaţiei. Ele se recomandă a fi consumate împreună cu alimente alcaline pentru a realiza un echilibru în organism.