Cireașa de pe tort

Iubesc vara! Iubesc soarele și vacanța, dar cel mai mult iubesc fructele pe care ni le aduce acest anotimp: smochinele, căpșunele, cireșele, caisele, corcodușele, nectarinele, pepenii… Le iubesc pe toate! Gustul lor dulce-răcoritor imi alungă orice dorință de deserturi nesănătoase, dar mai mult decât gustul, proprietățile pe care știu că le au îmi fac o poftă și mai mare să le mănânc.

De exemplu, delicioasele cireșe pe care le savurăm în perioada asta au efect de purificare a organismului, facilitând eliminarea toxinelor și a reziduurilor.P1100543 Au proprietăți anticancerigene, antioxidante, diuretice și sunt foarte eficiente și in cazul persoanelor care doresc să slăbească, deoarece au puține calorii și aproape deloc grăsimi. În locul unei prăjituri, pe care o înfulecăm în câteva minute, putem mânca, pentru același număr de calorii, peste jumătate de kilogram de cireșe, care, cu siguranță, ne vor oferi energie pentru câteva ore bune.

Cireșele conțin fibre (importante pntru digestie), minerale (între care potasiul este foarte important pentru menținerea alcalinității sângelui) și vitamine, dar și acizi organici care acționează ca stimulatori ai glandelor digestive și purificatori ai sângelui.

Nu degeaba se folosește expresia „cireașa de pe tort” pentru lucrurile cele mai bune… Dacă nu sunteți fericiții posesori ai unei grădini, din care să vă luați porția zilnică de fructe, profitați de prețul scăzut al fructelor de sezon, pentru a înlocui, măcar pentru o perioadă, ciocolata și prăjiturile 🙂

De ce să luăm micul dejun?

Micul dejun este probabil masa care ne dă cele mai multe bătăi de cap, din cel puțin două motive:

1. trebuie să ne trezim mai devreme, pentru a avea timp să o preparăm și să o mâncăm înainte de a pleca la serviciu

2. trebuie să fim inventivi, să găsim de fiecare dată ceva care să ne trezească papilele gustative, să ne ofere energie și chef la început de zi.

Dacă atunci când eram mică totul se rezolva cu două felii de pâine cu margarină și gem, acum, când realizez importanța unui stil de viață sănătos și a diversității în alimentație, lucrurile parcă încep să se complice… Și totuși, se face lumină dacă ești dispus să inovezi, să cercetezi și să aplici! S-a făcut și la mine lumină când am descoperit că micul dejun poate fi o masă gustoasă, diversă și care să satisfacă cu succes toate nevoile noastre nutriționale. Înainte de a exemplifica câteva tipuri de mic dejun, să vedem care sunt 4 avantaje ale servirii unui mic dejun sănătos:

1. Ai mai multă energie și te concentrezi mai ușor la serviciu/școală. Dacă sari peste această masă vei fi mai iritat, mai lipsit de vlagă și nu vei da randament maxim în activitățile tale.

2. Te menții în formă, evitând kilogramele în plus. Deși pare ciudat, dacă servești micul dejun nu vei mai fi tentat să apelezi la tot felul de gustări bogate în calorii, sau să mănânci mai mult decât trebuie la următoarea masă. Ceea ce te îngrașă nu este ce mănânci la micul dejun (pentru că este combustibilul folosit de organism peste zi), ci ceea ce mănânci seara, și nu mai ai când să consumi dacă te bagi la somn.

3. Ne prelungim viața. Da, chiar așa! Studiile realizate de Belloc și Breslow au arătat că luarea micului dejun cu regularitate este unul dintre cei 7 factori care contribuie la prelungirea vieții.

4. Diminuezi riscul de a suferi infarct miocardic (deoarece masa de dimineață ajută ca sângele să fie mai puțin vâscos, și trombocitele să agrege mai puțin).

Ce să mâncăm la micul dejun? În primul rând alimente bogate în glucide complexe (pentru a furniza energie; glucidele simple, precum zahărul se absorb prea rapid, și nu ne vor ține prea mult de foame): fulgi de cereale integrale, pâine integrală, orez, fructe proaspete sau uscate, legume. Putem adăuga la acestea nuci sau alte tipuri de semințe, lapte (de soia, de migdale etc). Smoothie-urile din fructe proaspete sau congelate sunt perfecte dimineața, mai ales că sunt și foarte delicioase. Eu am încercat tot felul de combinații, și nu a fost una care să îmi displacă. Preferată rămâne însă combinația mere-banane-afine!P1100314

Unul dintre cele mai des menționate argumente ale neluării micului dejun este lipsa poftei de mâncare și a foamei. Însă garantez că această problemă va dispărea dacă micșorăm porția de mâncare consumată la cină (sau o eliminăm). După câteva seri de post, sigur vom simți o foame de lup dimineața. De asemenea, dacă facem câteva exerciții după trezire și vom bea două pahare de apă, ne vom înviora și nici foamea nu va întârzia să apară!

Combinarea alimentelor

Am întâlnit în diferite cărţi sfaturi de combinare a alimentelor: când să mănânci fructe, să nu amesteci fructe cu legume crude la aceeaşi masă, să nu combini proteinele cu carbohidraţi la aceeaşi masă, şi multe alte sfaturi care uneori mai mult aduc confuzie, mai ales pentru cei care nici nu prea fac diferenţa între diferite categorii.

O schemă simplă este dată în Medicina Naturii; în acestă carte sunt prezentate 3 categorii de alimente:combinare alimente

1. FRUCTELE

2. LEGUMELE

3. FRUCTELELEGUME

Regula de bază: nu este bine să mâncăm fructe şi legume crude la aceeaşi masă. Explicaţia – fructele se digeră în 1-2 ore, legumele în 3-4 ore; deci, mâncate împreună, fructele vor fermenta pentru că nu pot părăsi stomacul până nu sunt digerate legumele. Alimentele neutre sunt cele care pot fi mâncate atât cu fructe, cât şi cu legume: cereale, oleaginoase, precum şi fructele-legume. Fructele-legume sunt acelea care au caracteristici de fruct, dar şi de legumă. Dar să vedem mai întâi ce caracterizează fructele, respectiv legumele, iar apoi vom putea identifica şi fructele-legume.

  • FRUCTELE au seminţe, LEGUMELE nu au.
  • FRUCTELE pot fi mâncate doar când sunt coapte în întregime, LEGUMELE pot fi consumate în orice stadiu al dezvoltării.
  • FRUCTUL creşte într-un pom, pe o mlădiţă, etc; LEGUMA creşte direct în pământ (ex. morcovul, ceapa, varza).

Castravetele, de exemplu, este un fruct-legumă, deoarece poate fi mâncat în orice stadiu, dar are seminţe şi creşte pe o mlădiţă. La fel şi dovlecelul, ardeiul şi altele, pe care noi, în general le cosiderăm legume.

S-ar putea ca pentru unele persoane slăbite, foarte sensibile, sau cu probleme grave de sănătate, să fie necesară o împărţire mai riguroasă a alimentelor, însă pentru majoritatea persoanelor, acestă schemă este suficientă pentru a evita disconfortul indigestiei, balonării sau constipaţiei.

FRUCTE

ALIMENTE NEUTRE LEGUME
Mere, pere, căpşune, struguri, smochine, piersici, portocale, vişine, banane, mango, avocado, caise, nucă de cocos Castraveţi, dovlecei, bame, ardei, vinete, dovleac Cartofi, ceapă, salată verde, spanac, morcovi, sfeclă roşie, ţelină, conopidă, varză, broccoli, păstârnac
Leguminoase (mazăre, fasole, linte, soia, năut)
Cereale
Oleaginoase (nuci, seminţe de floarea-soarelui, alune, arahide, migdale, fistic, seminţe de dovleac)

7 reguli pentru o digestie bună

digestie-usoara

  1.  Nu bea apă la masă. Apa (lichidele) îngreunează digestia deoarece diluează sucul gastric, ceea ce are ca și consecință stagnarea alimentelor timp îndelungat în stomac. Bea apă cu 30 min. înainte de masă sau 1 oră și jumătate după.
  2. Mănâncă fructele ca masă separată sau înainte masă cu 30 min. Fructele sunt digerate ușor, dar dacă le mănânci după masă, prelucrarea lor va fi întârziată de celelalte alimente, ceea ce va duce  la fermentație, dureri abdominale, gaze.
  3. Nu consuma fructe și legume crude la aceeași masă.
  4. Mănâncă încet și mestecă bine alimentele, mai ales pe cele care conțin amidon (cartofi, porumb, paste, orez). Enzima care participă la digestia amidonului (denumită amilază) se găsește în cea mai mare parte în salivă, așa că alimentele trebuie bine mărunțite și amestecate cu salivă.
  5. Consumă cât mai multe alimente bogate în fibre (cereale integrale, nuci, fructe, legume și leguminoase) și cât mai puține alimente rafinate (pâine albă, dulciuri, uleiuri rafinate); făcând astfel vei evita constipația.
  6. Fă-ți un program regulat de masă. Nu ciuguli între mese și nu mânca la ore târzii. Ideal ar fi să ai 3 mese la distanță de 5-6 ore, fără gustări între ele.
  7. Nu depune efort fizic intens după masă, dar nici nu alege să lenevești în pat. O plimbare în aer liber sau ușoare treburi gospodărești reprezintă cele mai bune alegeri.

1001 de… boabe (de strugure)

Ca de fiecare dată când ne întoarcem de la țară, și de data aceasta am venit încărcați cu tot felul de bunătăți: ardei roșu de toate soiurile, migdale proaspete, smochine, busuioc și pătrunjel, roșii, castraveți, ceapă roșie… Însă de departe cei mai gustoși și râvniți de noi atâta timp sunt strugurii de acasă! Indiferent că sunt albi – cu bob rotund sau alungit, negri – nohan sau 1001, butucii încărcați de ciorchini ne-au ademenit chiar din primele clipe de la intrarea în curte. Fiecare soi are caracteristici unice: nohanul are parfumul inconfundabil și aroma puternică de strugure negru, cei albi sunt fragezi și potriviți pentru cei care nu se împacă cu aromele puternice, iar cei 1001 sunt caracterizați de dulceața aceea care întrece orice desert.

În afară de gustul extraordinar, stugurii posedă și calități terapeutice extraordinare, fiind bogați în zaharuri, vitamine (B1, B2, B3, B6, C, E), minerale (potasiu, fier, calciu, fosfor și cupru), fibre solubile și multe alte substanțe chimice cu funcții importante pentru organism, denumite substanțe fitochimice. Dintre acestea, se remarcă:

struguri

 

  • resveratrolul, care este un puternic anticancerigen și previne îmbătrânirea
  • flavonoizii, antioxidanți care împiedică oxidarea colesterolului

  • antocianidinele, 
    prezente mai ales în coaja strugurilor negri, previn boala coronariană.

Având în vedere adevăratele comori ascunse în aceste boabe și echipați fiind cu cele două lădițe pline, avem curajul să dăm startul pentru sezonul strugurilor!

Ce să mănânci ca să fii sănătos

În acest articol, m-am gândit să prezint succint câteva principii pentru o alimentaţie sănătoasă, simplă şi naturală. Aplicând aceste principii, îţi vei îmbunătăţi starea de sănătate, vei avea mai multă energie, iar şansele de a câştiga bătălia împotriva bolilor cronice vor creşte considerabil.

CONSUMĂ MAI PUŢIN:

CONSUMĂ MAI MULT:

  1. Grăsimi şi uleiuri. Din această categorie fac parte carnea grasă, uleiul pentru gătit şi salate, sosurile grase, margarina, alimentele prăjite.
  2. Zaharuri. Consumă cât mai puţin zahăr, miere, siropuri, gemuri, bomboane sau alte deserturi. Păstrează aceste alimente doar pentru ocazii speciale.
  3. Colesterol. Acesta se găseşte în alimente de origine animală: carne, gălbenuş de ou, produse lactate. Poţi alege brânza proaspătă, mai săracă în grăsime.
  4. Sare. Încearcă să te bucuri de gustul natural al alimentelor, fără a le adăuga sare (în cel mult câteva săptămâni te vei obişnui). Consumă cât mai rar murături, biscuiţi săraţi, ketchup sau alune sărate.
  5. Alcool. Evită alcoolul şi băuturile care conţin cafeină (cafea, Coca-Cola, ceai negru).

 

  1. Cereale integrale. Poţi varia, alegând grâu, porumb, orez brun, ovăz etc. În locul variantelor rafinate, din făină albă, alege pâinea, pastele, biscuiţii din făină integrală.
  2. Legume şi leguminoase. Consumă des cartofi (este un zvon fals cum că ar îngrăşa – excepţie cei prăjiţi), fasole, mazăre, morcov, ţelină, linte, năut.
  3. Fructe şi zarzavaturi proaspete. Fă-ţi obiceiul de a consuma zilnic minim 3 fructe proaspete şi o salată (de varză, salată verde, roşii, ardei, castraveţi, ceapă verde). Pentru salate: dacă adaugi zeamă de lămâie, vei simţi mai puţin nevoia de sare; la aproape toate salatele, eu adaug boabe de porumb – gustul şi aspectul sunt super!
  4. Apă. Bea zilnic 6-8 pahare de apă. În  nici un caz nu înlocui apa cu băuturi carbogazoase! Pentru variaţie, poţi alege uneori limonadă sau ceai.

 

Patru paşi pentru a slăbi sănătos

  1. Consumă mai multe fibre. Fibrele sunt substanţe care se găsesc în  majoritatea vegetalelor şi care, practic, „diluează” numărul de calorii al alimentelor; cu cât ingerezi mai multe calorii pe care nu le consumi prin activitate fizică, cu atât acestea vor duce la adăugarea de kilograme, aşa că, dacă vei consuma mai multe fibre nu va fi nevoie să micşorezi porţiile de mâncare pentru a slăbi. Fibrele acţionează în două moduri: fie ca nişte „perii”, care curăţă intestinul şi grăbesc tranzitul intestinal (deci te scapă şi de constipaţie), fie ca nişte „bureţi”, care absorb apă (deci îşi măresc volumul şi dau senzaţie de saţietate pentru mai mult timp). Pentru a beneficia de o cantitate semnificativă de fibre, consumă zilnic: cereale integrale/produse din făină integrală, seminţe de floarea-soarelui, nuci, alune, seminţe de in (de preferat măcinate), salată verde, varză, dovleac, fructe (curmale, stafide, prune, mere, pere, banane, smochine etc.) sau leguminoase (fasole, linte, năut, soia).
  2. Nu mânca seara târziu. Am citit despre numeroase studii recente în care s-a demonstrat că aceleaşi alimente, în aceeaşi cantitate, dar consumate seara îngraşă mai mult decât dacă sunt consumate în timpul zilei. Dacă stăm să ne gândim, pare logic, pentru că ceea ce mâncăm dimineaţa sau la prânz consumăm în activităţile zilnice, pe când ceea ce mâncăm înainte de culcare cu siguranţă se depune. Indicat ar fi să luăm ultima masă cu 3-4 ore înainte de a merge la culcare.
  3. Nu fugi de mersul pe jos. În loc să aştepţi autobuzul în staţie timp de 15 minute, mai bine ia-o pe jos. Făcând acest lucru în mod regulat, îţi vei tonifia musculatura şi vei da mai uşor jos kilogramele în plus. O altă modalitate de a face sport, pe care eu o experimentez cu plăcere, este mersul pe bicicletă (dacă nu ai bicicletă proprie, poţi merge în parcuri în care poţi închiria una). Este foarte distractiv, mai ales dacă ieşi la plimbare cu o persoană dragă.
  4. Încearcă să reduci cantitatea de grăsimi (mai ales saturate). Studii recente arată că, de fapt, nu avem nevoie de atât de multe grăsimi precum se credea, deoarece corpul nostru le poate sintetiza şi pornind de la carbohiraţi (glucide), fără aport alimentar crescut. De asemenea, o cantitate mai mică de grăsimi ne protejează şi de boli cardiovasculare, creşterea colesterolului, diabet şi mai ales de obezitate. Aşa că încearcă să adaugi mai puţin ulei rafinat salatelor şi încearcă să înlocuieşti carnea grasă şi ouăle sau maionezele cu nuci, seminţe de tot felul, avocado sau ulei de măsline. Îţi pot spune din propria experienţă că gustul se educă, iar o salată de primăvară poate fi foarte delicioasă chiar şi fără ulei, dacă o asezonezi cu lămâie şi ceapă verde!Fibres examples

Zahărul – ucigaşul nostru cel de toate zilele

zahar

„Medicii lucrează pentru a ne menţine sănătatea, iar bucătarii, ca s-o strice. De cele mai multe ori, ultimii au mai mult succes.” Diderot

V-aţi gândit vreodată că, într-o viaţă, un om consumă 40 până la 50 de tone de alimente?… Dacă ne gândim la acest lucru, parcă ni se pare mult mai plauzibilă ideea că ceea ce mâncăm ne influenţează profund sănătatea; iar dacă ne gândim la numărul tot mai mare al persoanelor care suferă de diabet, parcă nu ni se par fanteziste datele care indică faptul că, în ţări precum Brazilia, Statele Unite, Germania sau Australia, fiecare locuitor consumă, în medie, între 30 şi 55 de kg de zahăr pe an (Rădulescu E., Alimentaţie inteligentă). Suntem tentaţi uneori să credem că noi suntem altfel, că noi mâncăm sănătos, dar dacă am citi mai cu atenţie etichetele produselor pe care le cumpărăm (între care unele la care nici nu ne gândim că ar conţine zahăr – pâine, boabe sau fulgi de porumb, ketchup, aşa-zisele sucuri naturale) sau dacă am măsura linguriţele de zahăr pe care le punem în ceai, lapte sau deserturi, am realiza că, de fapt, ne apropiem de aceste cifre înspăimântătoare.

Ne place gustul dulce, deşi ştim că nu ar trebui să ni-l satisfacem prea des. Chiar să fie dăunător acest ingredient delicios? Vă voi enumera în continuare doar câteva dintre efectele negative pe care le are consumul de zahăr asupra sănătăţii noastre.

  • Zahărul duce la scăderea imunităţii. Corpul nostru este echipat cu celule speciale care ne apără de invadatori care ne pot ataca (virusuri, bacterii). Aceste celule sunt practic „soldăţeii” organismului, numiţi şi leucocite, care fac parte din sistemul nostru de apărare, sau sistem imunitar. La o glicemie (sau nivel de zahăr în sânge) normală, fiecare leucocit este capabil să doboare până la 14 inamici, sau bacterii, pe când, atunci când consumăm două prăjituri (şi avem deci o glicemie crescută), leucocitele nu fac faţă decât unei singure bacterii. Are loc deci o scădere drastică a imunităţii organismului, ceea ce însemnă o expunere sau predispunere la diverse boli.
  • Zahărul poate conduce la instalarea diabetului. De fiecare dată când mâncăm dulciuri (deci glucoză), pancresul produce şi secretă un hormon numit insulină. Insulina este absolut necesară deoarece, în absenţa ei, glucoza nu ar mai fi direcţionată spre muşchi sau alte ţesuturi, ci ar rămâne în sânge (glucoza rămasă la nivelul vaselor de sânge este periculoasă, şi poate avea ca şi consecinţe pierderea vederii, leziuni renale, obstrucţii arteriale etc). Dar, când consumăm zahăr, se produce o cantitate prea mare de insulină, ceea ce are un efect exact opus: stimulează ficatul să producă şi să trimită în sânge trigliceride, care împiedică celulele musculare să absoarbă glucoza din sânge. Dacă nu au loc modificări în alimentaţie, se va ajunge chiar la distrugerea celulelor pancreatice şi, în cele din urmă, organismul nu va mai produce insulină, deci va avea nevoie de insulină suplimentară, sub forma injecţiilor administrate bolnavilor de diabet.
  • Zahărul favorizează osteoporoza şi slăbirea danturii. De fiecare dată când consumăm zahăr, în organism se produce o cantitate mare de acizi care trebuie neutralizaţi. Şi ce îi poate neutraliza mai eficient decât calciul, care va fi scos din oase şi dinţi?…
  • Zahărul rafinat epuizează rezervele de vitamine B ale organismului. Pentru a putea fi folosită de către celule, glucoza are nevoie, în special, de vitamina B1, astfel încât consumul de zahăr duce la consumul de vitamine din propriile rezerve.
  • Zahărul creşte aciditatea gastrică (deci favorizează apariţia ulcerului).
  • De asemenea, consumul crescut de zahăr a fost asociat cu apariţia cancerului hepatic, colic, rectal, a acneei, şi a cariilor dentare.

Să înţelegem deci că suntem condamnaţi, fie la boală sigură, fie la a râvni la delicatesele expuse la vitrinele cofetăriilor?… NICIDECUM! Avem la îndemână alternativa unor alimente sănătoase, care, în acelaşi timp, ne pot satisface şi nevoia de ceva dulce: struguri, căpşune, pepene, banane, pere, portocale, ananas şi toate fructele proaspete, precum şi stafide, smochine sau curmale uscate.

Tabel – alimente alcaline şi alimente acide

Deşi nu toate alimentele acide sunt neapărat şi acidifiante (vezi articolul „Alimentele şi acidifierea sângelui”), în continuare, pentru a mă referi la alimentele care generează aciditate sau alcalinitate, voi folosi termenii alimente acide, respectiv alimente alcaline.

FRUCTE ALCALINE

FRUCTE ACIDE

stafide, curmale, smochine, ananas, mere,
caise, piersici, cireşe, avocado, struguri, banane coapte, căpşuni, grapefruit, mango, pepene galben/roşu, nectarine, măsline, papaya, pere, rodia, moşmoane, gutuie, kiwi, portocale, mandarine, lămâi
gemuri, dulceţuri, compoturi, fructe zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate cu sulfură sau zahăr, banane verzi, prune, afine

LEGUME ŞI LEGUMINOASE ALCALINE

LEGUME ŞI LEGUMINOASE ACIDE

ciuperci, broccoli, conopidă, roşii, varză roşie şi albă, ceapă, usturoi, praz, salată verde, sfeclă, morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveţi, andive, pătrunjel, păstârnac, ardei, dovleac, ridichii, bostan, nap, vinete, năut, fasole, leguminoase încoltiţe ardei iute, asparagus, rubarbă, soia, mazăre, linte (cu excepţia celor germinate) *

CEREALE ALCALINE

CEREALE ACIDE

cereale proaspete, orz verde produse de patiserie, pâine albă, pâine integrală sau graham, amidon, aluaturi, popcorn, mălai, paste făinoase, griş, orez (alb, brun, basmati), făină sau fulgi de ovăz, orez, orz, secară, grâu *

LACTATE ALCALINE

LACTATE ACIDE

kefir, zer, lapte proaspăt (vacă, capră), iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins Parmezan, brânzeturi fermentate, caşcaval, telemea, îngheţată, iaurt îndulcit sau iaurt cu fructe
lapte fiert, lapte praf, smântâna fermentată

ALIMENTE GĂTITE ALCALINE

ALIMENTE GĂTITE ACIDE

legume fierte, coapte, mâncăruri sau ghiveci de legume, dar fără roşii sau bulion, supe de zarzavat şi de rădăcinoase fără carne Alimente foarte acide: mâncăruri ce conţin roşii fierte, bulion sau pastă de roşii, supele în care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac gătit, conserve

DULCIURI ALCALINE

DULCIURI ACIDE

suc de trestie de zahăr, extract de ştevie, sirop de orez brun (mierea în cantitati mari poate forma şi acizi) dulciuri, prăjituri, biscuiţi, napolitane, ciocolată, îndulcitori sintetici (zaharină, aspartam, sorbitol), miere artificială sau prelucrată cu zahăr, fructoza, lactoza

PRODUSE ANIMALE ALCALINE

PRODUSE ANIMALE ACIDE

mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasăre, peşte, gelatină, grăsime, icre, ouă de găină

BĂUTURI ALCALINE

BĂUTURI ACIDE

sucuri de legume rădăcinoase, ceaiuri de plante neîndulcite, apa plată şi apa de izvor sunt considerate neutre, deşi în realitate au un pH uşor acid (între 6-7) toate băuturile alcoolice, răcoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon

DIVERSE – ALCALINE

DIVERSE – ACIDE

aproape toate condimentele, produse din lucernă, alge, ghimbir, amalaki, sare de mare murături făcute cu oţet, maioneze, sare rafinată, sosuri, ketchup, pastă de roşii, muştar (pastă), curry, aditivi alimentari sintetici: arome, coloranţi, glutamat, conservanţi ca: benzoat, oţet, saramură, fum

ALIMENTE ULEIOASE ALCALINE

ALIMENTE ULEIOASE ACIDE

ulei presat la rece de floarea soarelui sau măsline, ulei de peşte, ulei de primulă, migdale, sâmburi de dovleac, susan, castane, seminţe de floarea soarelui crude,  nucă de cocos proaspătă ulei rafinat  de floarea soarelui sau de măslinefructe oleaginoase şi seminţe coapte sau prăjite, nuci, fistic, arahide, caju

OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZĂ CORPUL

OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZĂ

somnul, relaxarea, sauna, exerciţiul fizic, meditaţia, exerciţiile de respiraţie, buna dispoziţie, bucuria, fericirea, calmul fumatul, aromatizanţi şi parfumuri sintetice,
somn insuficient, medicamentele de sinteză, suprasolicitarea, supărarea, mânia, stresul, ura, revolta

* Dintre alimentele care generează aciditate, grupa cerealelor şi a leguminoaselor constuie o parte importantă din piramida alimentaţiei. Ele se recomandă a fi consumate împreună cu alimente alcaline pentru a realiza un echilibru în organism.