Combinarea alimentelor

Am întâlnit în diferite cărţi sfaturi de combinare a alimentelor: când să mănânci fructe, să nu amesteci fructe cu legume crude la aceeaşi masă, să nu combini proteinele cu carbohidraţi la aceeaşi masă, şi multe alte sfaturi care uneori mai mult aduc confuzie, mai ales pentru cei care nici nu prea fac diferenţa între diferite categorii.

O schemă simplă este dată în Medicina Naturii; în acestă carte sunt prezentate 3 categorii de alimente:combinare alimente

1. FRUCTELE

2. LEGUMELE

3. FRUCTELELEGUME

Regula de bază: nu este bine să mâncăm fructe şi legume crude la aceeaşi masă. Explicaţia – fructele se digeră în 1-2 ore, legumele în 3-4 ore; deci, mâncate împreună, fructele vor fermenta pentru că nu pot părăsi stomacul până nu sunt digerate legumele. Alimentele neutre sunt cele care pot fi mâncate atât cu fructe, cât şi cu legume: cereale, oleaginoase, precum şi fructele-legume. Fructele-legume sunt acelea care au caracteristici de fruct, dar şi de legumă. Dar să vedem mai întâi ce caracterizează fructele, respectiv legumele, iar apoi vom putea identifica şi fructele-legume.

  • FRUCTELE au seminţe, LEGUMELE nu au.
  • FRUCTELE pot fi mâncate doar când sunt coapte în întregime, LEGUMELE pot fi consumate în orice stadiu al dezvoltării.
  • FRUCTUL creşte într-un pom, pe o mlădiţă, etc; LEGUMA creşte direct în pământ (ex. morcovul, ceapa, varza).

Castravetele, de exemplu, este un fruct-legumă, deoarece poate fi mâncat în orice stadiu, dar are seminţe şi creşte pe o mlădiţă. La fel şi dovlecelul, ardeiul şi altele, pe care noi, în general le cosiderăm legume.

S-ar putea ca pentru unele persoane slăbite, foarte sensibile, sau cu probleme grave de sănătate, să fie necesară o împărţire mai riguroasă a alimentelor, însă pentru majoritatea persoanelor, acestă schemă este suficientă pentru a evita disconfortul indigestiei, balonării sau constipaţiei.

FRUCTE

ALIMENTE NEUTRE LEGUME
Mere, pere, căpşune, struguri, smochine, piersici, portocale, vişine, banane, mango, avocado, caise, nucă de cocos Castraveţi, dovlecei, bame, ardei, vinete, dovleac Cartofi, ceapă, salată verde, spanac, morcovi, sfeclă roşie, ţelină, conopidă, varză, broccoli, păstârnac
Leguminoase (mazăre, fasole, linte, soia, năut)
Cereale
Oleaginoase (nuci, seminţe de floarea-soarelui, alune, arahide, migdale, fistic, seminţe de dovleac)

7 reguli pentru o digestie bună

digestie-usoara

  1.  Nu bea apă la masă. Apa (lichidele) îngreunează digestia deoarece diluează sucul gastric, ceea ce are ca și consecință stagnarea alimentelor timp îndelungat în stomac. Bea apă cu 30 min. înainte de masă sau 1 oră și jumătate după.
  2. Mănâncă fructele ca masă separată sau înainte masă cu 30 min. Fructele sunt digerate ușor, dar dacă le mănânci după masă, prelucrarea lor va fi întârziată de celelalte alimente, ceea ce va duce  la fermentație, dureri abdominale, gaze.
  3. Nu consuma fructe și legume crude la aceeași masă.
  4. Mănâncă încet și mestecă bine alimentele, mai ales pe cele care conțin amidon (cartofi, porumb, paste, orez). Enzima care participă la digestia amidonului (denumită amilază) se găsește în cea mai mare parte în salivă, așa că alimentele trebuie bine mărunțite și amestecate cu salivă.
  5. Consumă cât mai multe alimente bogate în fibre (cereale integrale, nuci, fructe, legume și leguminoase) și cât mai puține alimente rafinate (pâine albă, dulciuri, uleiuri rafinate); făcând astfel vei evita constipația.
  6. Fă-ți un program regulat de masă. Nu ciuguli între mese și nu mânca la ore târzii. Ideal ar fi să ai 3 mese la distanță de 5-6 ore, fără gustări între ele.
  7. Nu depune efort fizic intens după masă, dar nici nu alege să lenevești în pat. O plimbare în aer liber sau ușoare treburi gospodărești reprezintă cele mai bune alegeri.

Bunătăți de prin cămara toamnei

dovleac toamna

Toamna este sezonul nucilor, gutuilor, merelor, perelor și multor altor bunătăți, dar dintre toate, mie cel mai mult îmi place dovleacul! Mirosul plăcintei de dovleac făcută de mama la cuptorul de pământ de la țară parcă mă duce pe un alt tărâm – cel al bunătăților copilăriei. Dar nu doar în plăcintă se poate consuma dovleacul – este delicios în prăjiturele pufoase, tarte, chec, în supa-cremă, chiar și simplu, la cuptor.

Pe lângă aroma unică, dovleacul are și proprietăți benefice asupra sănătății:

  • Efectele anticancerigene ale dovleacului se datorează betacarotenului, vitaminei C și fibrelor pe care acesta le conține.
  • Pulpa dovleacului are efect protector asupra mucoasei stomacului, fiind indicată în caz de ulcer, arsuri la stomac, indigestie sau aciditate crescută.
  • Dovleacul este un bun diuretic, favorizând eliminarea lichidelor prin urină.
  • Având un conținut foarte scăzut de grăsimi și sodiu, dovleacul reprezintă un bun aliat împotriva bolilor de inimă.
  • Conținutul redus de sodiu previne hipertensiunea, astfel încât dovleacul reprezintă un aliment important pentru dieta hipertensivilor.
  • Datorită fibrelor pe care le conține, dovleacul este un aliment sățios, dar și cu efect laxativ.
  • Cu doar 26kcal/100g, dovleacul este alimentul ideal pentru cei care doresc să mai dea jos câteva kilograme.

Așadar, grăbiți-vă la țară (sau la piață) și faceți rost de prețiosul dovleac!

Viața are gust! (sau despre condimente și proprietățile lor)

mirodenii2

Toți bucătarii pricepuți recunosc faptul că o mâncare devine cu adevărat savuroasă dacă îi adaugi ceva plante aromatice. Astfel, o banală mâncare de fasole devine o delicatesă dacă îi adaugi cimbru și mărar, ciorba îi ademenește pe toți de prin casă dacă îi pui leuștean, iar la cartofi sau varză călită merg de minune frunzele de dafin. Totuși, pe lângă efectul pe care îl au asupra papilelor gustative, plantele aromatice posedă și numeroase proprietăți nebănuite de către mulți…

Iată în continuare câteva dintre proprietățile unor plante folosite ca și condimente în bucătărie:

Busuiocul este folosit adesea la preparatele din roșii, mai ales în bucătăria italiană. Sosul de busuioc (pesto) este un partener perfect pentru paste (și a devenit preferatul nostru), fiind și sănătos, deoarece busuiocul este tonic și calmant pentru sistemul nervos, ajută digestia și calmează crampele stomacale.

Cimbrul este un condiment puternic, folosit la foarte multe preparate culinare. Această plantă este benefică atât ca aliment, cât și ca tratament, pentru cei care suferă de boli digestive sau respiratorii; de asemenea, cimbrul împiedică formarea cheagurilor de sânge, depunerea colesterolului, îmbunătățește circulația și are efect antioxidant.

Coriandrul este folosit la salate și sosuri, fiind  tonic pentru stomac și inimă, dar și eficient în tratarea infecțiilor urinare.

Dafinul, folosit mai ales la tocane sau mâncăruri la cuptor, stimulează digestia, calmează crampele stomacale, este detoxifiant, fiind folosit și extern, pentru vindecarea rănilor și arsurilor.

Feniculul se adaugă la sosuri și preparate din pește, fiind un bun reglator al digestiei; previne flatulența, insomnia, greața și vomismentele.

Mărarul se folosește pe scară largă la prepararea mâncărurilor, dar și a murăturilor. Conține potasiu, sodiu, sulf, este diuretic, ameliorează tulburările digestive, insomnia, epuizarea nervoasă, stimulează lactația,  fiind și un puternic afrodisiac.

Oregano, fiind utilizat mai ales la umpluturi și pizza, ajută digestia, ameliorează simptomele gripei, are proprietăți anticancerigene și un conținut semnificativ de antioxidanți.

Pătrunjelul este unul dintre cele mai folosite condimente, cu numeroase proprietăți: conține vitamina C, fier, calciu, acid folic, împrospătează respirația, previne formarea cheagurilor de sânge, stimulează funcția ficatului, inhibă formarea tumorilor, are efect antioxidant și antibacterian, înlătură oboseala, scade nivelul colesterolului, îmbunătățește digestia și absorbția, stimulează secreția de estrogen, stimulează sistemul imunitar, fiind eficient și în menținerea elasticității pereților vaselor de sânge.

Rozmarinul este folosit mai ales de mediteraneeni, la prepararea mâncărurilor din cartofi și carne. Acționează ca stimulent al sistemului nervos și circulator, este calmant digestiv, ameliorează indigestia și flatulența. Infuzia este eficientă pentru calmarea durerilor de cap, nevralgiilor sau răcelii.

Salvia ajută la digestia alimentelor grase, calmează indigestia, durerile de gât (gargară), tratează anxietatea și transpirația excesivă.

Deci, condimentele sunt secretul mâncărurilor cu adevărat gustoase dar, după cum am văzut, au și proprietăți de care merită să ținem cont și care ne dau motive în plus să le folosim fără zgârcenie!