Combinarea alimentelor

Am întâlnit în diferite cărţi sfaturi de combinare a alimentelor: când să mănânci fructe, să nu amesteci fructe cu legume crude la aceeaşi masă, să nu combini proteinele cu carbohidraţi la aceeaşi masă, şi multe alte sfaturi care uneori mai mult aduc confuzie, mai ales pentru cei care nici nu prea fac diferenţa între diferite categorii.

O schemă simplă este dată în Medicina Naturii; în acestă carte sunt prezentate 3 categorii de alimente:combinare alimente

1. FRUCTELE

2. LEGUMELE

3. FRUCTELELEGUME

Regula de bază: nu este bine să mâncăm fructe şi legume crude la aceeaşi masă. Explicaţia – fructele se digeră în 1-2 ore, legumele în 3-4 ore; deci, mâncate împreună, fructele vor fermenta pentru că nu pot părăsi stomacul până nu sunt digerate legumele. Alimentele neutre sunt cele care pot fi mâncate atât cu fructe, cât şi cu legume: cereale, oleaginoase, precum şi fructele-legume. Fructele-legume sunt acelea care au caracteristici de fruct, dar şi de legumă. Dar să vedem mai întâi ce caracterizează fructele, respectiv legumele, iar apoi vom putea identifica şi fructele-legume.

  • FRUCTELE au seminţe, LEGUMELE nu au.
  • FRUCTELE pot fi mâncate doar când sunt coapte în întregime, LEGUMELE pot fi consumate în orice stadiu al dezvoltării.
  • FRUCTUL creşte într-un pom, pe o mlădiţă, etc; LEGUMA creşte direct în pământ (ex. morcovul, ceapa, varza).

Castravetele, de exemplu, este un fruct-legumă, deoarece poate fi mâncat în orice stadiu, dar are seminţe şi creşte pe o mlădiţă. La fel şi dovlecelul, ardeiul şi altele, pe care noi, în general le cosiderăm legume.

S-ar putea ca pentru unele persoane slăbite, foarte sensibile, sau cu probleme grave de sănătate, să fie necesară o împărţire mai riguroasă a alimentelor, însă pentru majoritatea persoanelor, acestă schemă este suficientă pentru a evita disconfortul indigestiei, balonării sau constipaţiei.

FRUCTE

ALIMENTE NEUTRE LEGUME
Mere, pere, căpşune, struguri, smochine, piersici, portocale, vişine, banane, mango, avocado, caise, nucă de cocos Castraveţi, dovlecei, bame, ardei, vinete, dovleac Cartofi, ceapă, salată verde, spanac, morcovi, sfeclă roşie, ţelină, conopidă, varză, broccoli, păstârnac
Leguminoase (mazăre, fasole, linte, soia, năut)
Cereale
Oleaginoase (nuci, seminţe de floarea-soarelui, alune, arahide, migdale, fistic, seminţe de dovleac)

Reclame

Ce să mănânci ca să fii sănătos

În acest articol, m-am gândit să prezint succint câteva principii pentru o alimentaţie sănătoasă, simplă şi naturală. Aplicând aceste principii, îţi vei îmbunătăţi starea de sănătate, vei avea mai multă energie, iar şansele de a câştiga bătălia împotriva bolilor cronice vor creşte considerabil.

CONSUMĂ MAI PUŢIN:

CONSUMĂ MAI MULT:

  1. Grăsimi şi uleiuri. Din această categorie fac parte carnea grasă, uleiul pentru gătit şi salate, sosurile grase, margarina, alimentele prăjite.
  2. Zaharuri. Consumă cât mai puţin zahăr, miere, siropuri, gemuri, bomboane sau alte deserturi. Păstrează aceste alimente doar pentru ocazii speciale.
  3. Colesterol. Acesta se găseşte în alimente de origine animală: carne, gălbenuş de ou, produse lactate. Poţi alege brânza proaspătă, mai săracă în grăsime.
  4. Sare. Încearcă să te bucuri de gustul natural al alimentelor, fără a le adăuga sare (în cel mult câteva săptămâni te vei obişnui). Consumă cât mai rar murături, biscuiţi săraţi, ketchup sau alune sărate.
  5. Alcool. Evită alcoolul şi băuturile care conţin cafeină (cafea, Coca-Cola, ceai negru).

 

  1. Cereale integrale. Poţi varia, alegând grâu, porumb, orez brun, ovăz etc. În locul variantelor rafinate, din făină albă, alege pâinea, pastele, biscuiţii din făină integrală.
  2. Legume şi leguminoase. Consumă des cartofi (este un zvon fals cum că ar îngrăşa – excepţie cei prăjiţi), fasole, mazăre, morcov, ţelină, linte, năut.
  3. Fructe şi zarzavaturi proaspete. Fă-ţi obiceiul de a consuma zilnic minim 3 fructe proaspete şi o salată (de varză, salată verde, roşii, ardei, castraveţi, ceapă verde). Pentru salate: dacă adaugi zeamă de lămâie, vei simţi mai puţin nevoia de sare; la aproape toate salatele, eu adaug boabe de porumb – gustul şi aspectul sunt super!
  4. Apă. Bea zilnic 6-8 pahare de apă. În  nici un caz nu înlocui apa cu băuturi carbogazoase! Pentru variaţie, poţi alege uneori limonadă sau ceai.

 

Patru paşi pentru a slăbi sănătos

  1. Consumă mai multe fibre. Fibrele sunt substanţe care se găsesc în  majoritatea vegetalelor şi care, practic, „diluează” numărul de calorii al alimentelor; cu cât ingerezi mai multe calorii pe care nu le consumi prin activitate fizică, cu atât acestea vor duce la adăugarea de kilograme, aşa că, dacă vei consuma mai multe fibre nu va fi nevoie să micşorezi porţiile de mâncare pentru a slăbi. Fibrele acţionează în două moduri: fie ca nişte „perii”, care curăţă intestinul şi grăbesc tranzitul intestinal (deci te scapă şi de constipaţie), fie ca nişte „bureţi”, care absorb apă (deci îşi măresc volumul şi dau senzaţie de saţietate pentru mai mult timp). Pentru a beneficia de o cantitate semnificativă de fibre, consumă zilnic: cereale integrale/produse din făină integrală, seminţe de floarea-soarelui, nuci, alune, seminţe de in (de preferat măcinate), salată verde, varză, dovleac, fructe (curmale, stafide, prune, mere, pere, banane, smochine etc.) sau leguminoase (fasole, linte, năut, soia).
  2. Nu mânca seara târziu. Am citit despre numeroase studii recente în care s-a demonstrat că aceleaşi alimente, în aceeaşi cantitate, dar consumate seara îngraşă mai mult decât dacă sunt consumate în timpul zilei. Dacă stăm să ne gândim, pare logic, pentru că ceea ce mâncăm dimineaţa sau la prânz consumăm în activităţile zilnice, pe când ceea ce mâncăm înainte de culcare cu siguranţă se depune. Indicat ar fi să luăm ultima masă cu 3-4 ore înainte de a merge la culcare.
  3. Nu fugi de mersul pe jos. În loc să aştepţi autobuzul în staţie timp de 15 minute, mai bine ia-o pe jos. Făcând acest lucru în mod regulat, îţi vei tonifia musculatura şi vei da mai uşor jos kilogramele în plus. O altă modalitate de a face sport, pe care eu o experimentez cu plăcere, este mersul pe bicicletă (dacă nu ai bicicletă proprie, poţi merge în parcuri în care poţi închiria una). Este foarte distractiv, mai ales dacă ieşi la plimbare cu o persoană dragă.
  4. Încearcă să reduci cantitatea de grăsimi (mai ales saturate). Studii recente arată că, de fapt, nu avem nevoie de atât de multe grăsimi precum se credea, deoarece corpul nostru le poate sintetiza şi pornind de la carbohiraţi (glucide), fără aport alimentar crescut. De asemenea, o cantitate mai mică de grăsimi ne protejează şi de boli cardiovasculare, creşterea colesterolului, diabet şi mai ales de obezitate. Aşa că încearcă să adaugi mai puţin ulei rafinat salatelor şi încearcă să înlocuieşti carnea grasă şi ouăle sau maionezele cu nuci, seminţe de tot felul, avocado sau ulei de măsline. Îţi pot spune din propria experienţă că gustul se educă, iar o salată de primăvară poate fi foarte delicioasă chiar şi fără ulei, dacă o asezonezi cu lămâie şi ceapă verde!Fibres examples

Tabel – alimente alcaline şi alimente acide

Deşi nu toate alimentele acide sunt neapărat şi acidifiante (vezi articolul „Alimentele şi acidifierea sângelui”), în continuare, pentru a mă referi la alimentele care generează aciditate sau alcalinitate, voi folosi termenii alimente acide, respectiv alimente alcaline.

FRUCTE ALCALINE

FRUCTE ACIDE

stafide, curmale, smochine, ananas, mere,
caise, piersici, cireşe, avocado, struguri, banane coapte, căpşuni, grapefruit, mango, pepene galben/roşu, nectarine, măsline, papaya, pere, rodia, moşmoane, gutuie, kiwi, portocale, mandarine, lămâi
gemuri, dulceţuri, compoturi, fructe zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate cu sulfură sau zahăr, banane verzi, prune, afine

LEGUME ŞI LEGUMINOASE ALCALINE

LEGUME ŞI LEGUMINOASE ACIDE

ciuperci, broccoli, conopidă, roşii, varză roşie şi albă, ceapă, usturoi, praz, salată verde, sfeclă, morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveţi, andive, pătrunjel, păstârnac, ardei, dovleac, ridichii, bostan, nap, vinete, năut, fasole, leguminoase încoltiţe ardei iute, asparagus, rubarbă, soia, mazăre, linte (cu excepţia celor germinate) *

CEREALE ALCALINE

CEREALE ACIDE

cereale proaspete, orz verde produse de patiserie, pâine albă, pâine integrală sau graham, amidon, aluaturi, popcorn, mălai, paste făinoase, griş, orez (alb, brun, basmati), făină sau fulgi de ovăz, orez, orz, secară, grâu *

LACTATE ALCALINE

LACTATE ACIDE

kefir, zer, lapte proaspăt (vacă, capră), iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins Parmezan, brânzeturi fermentate, caşcaval, telemea, îngheţată, iaurt îndulcit sau iaurt cu fructe
lapte fiert, lapte praf, smântâna fermentată

ALIMENTE GĂTITE ALCALINE

ALIMENTE GĂTITE ACIDE

legume fierte, coapte, mâncăruri sau ghiveci de legume, dar fără roşii sau bulion, supe de zarzavat şi de rădăcinoase fără carne Alimente foarte acide: mâncăruri ce conţin roşii fierte, bulion sau pastă de roşii, supele în care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac gătit, conserve

DULCIURI ALCALINE

DULCIURI ACIDE

suc de trestie de zahăr, extract de ştevie, sirop de orez brun (mierea în cantitati mari poate forma şi acizi) dulciuri, prăjituri, biscuiţi, napolitane, ciocolată, îndulcitori sintetici (zaharină, aspartam, sorbitol), miere artificială sau prelucrată cu zahăr, fructoza, lactoza

PRODUSE ANIMALE ALCALINE

PRODUSE ANIMALE ACIDE

mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasăre, peşte, gelatină, grăsime, icre, ouă de găină

BĂUTURI ALCALINE

BĂUTURI ACIDE

sucuri de legume rădăcinoase, ceaiuri de plante neîndulcite, apa plată şi apa de izvor sunt considerate neutre, deşi în realitate au un pH uşor acid (între 6-7) toate băuturile alcoolice, răcoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon

DIVERSE – ALCALINE

DIVERSE – ACIDE

aproape toate condimentele, produse din lucernă, alge, ghimbir, amalaki, sare de mare murături făcute cu oţet, maioneze, sare rafinată, sosuri, ketchup, pastă de roşii, muştar (pastă), curry, aditivi alimentari sintetici: arome, coloranţi, glutamat, conservanţi ca: benzoat, oţet, saramură, fum

ALIMENTE ULEIOASE ALCALINE

ALIMENTE ULEIOASE ACIDE

ulei presat la rece de floarea soarelui sau măsline, ulei de peşte, ulei de primulă, migdale, sâmburi de dovleac, susan, castane, seminţe de floarea soarelui crude,  nucă de cocos proaspătă ulei rafinat  de floarea soarelui sau de măslinefructe oleaginoase şi seminţe coapte sau prăjite, nuci, fistic, arahide, caju

OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZĂ CORPUL

OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZĂ

somnul, relaxarea, sauna, exerciţiul fizic, meditaţia, exerciţiile de respiraţie, buna dispoziţie, bucuria, fericirea, calmul fumatul, aromatizanţi şi parfumuri sintetice,
somn insuficient, medicamentele de sinteză, suprasolicitarea, supărarea, mânia, stresul, ura, revolta

* Dintre alimentele care generează aciditate, grupa cerealelor şi a leguminoaselor constuie o parte importantă din piramida alimentaţiei. Ele se recomandă a fi consumate împreună cu alimente alcaline pentru a realiza un echilibru în organism.