Alimentaţia inteligentă – Dr. Emil Rădulescu

S-ar putea ca, datorită unei moşteniri norocoase, ziua socotelilor să întârzie, dar ea va veni, căci e la fel de sigură ca şi gravitaţia.” afirmă Dr. Emil Rădulescu, în cartea sa, pe care o recomand cu toată căldura celor care doresc să afle răspunsuri la întrebările pe care le au cu privire la sănătate, stil de viaţă, alimentaţia vegetariană şi efectele nocive ale alimentaţiei moderne, răspunsuri sprijinite pe baza dovezilor ştiinţifice.

Câteva dintre subiectele tratate de autor în această carte sunt:alimentatie inteligenta

  • Ce este sănătatea?
  • Prevenirea bolilor
  • De ce îmbătrânim?
  • Să învăţăm de la maimuţe?
  • Alimentaţia şi sistemul imunitar
  • Suntem ceea ce mâncăm
  • Dulce, dar mortal
  • Mai multe proteine?
  • Uleiurile în alimentaţie
  • Adevărul despre soia


Reclame

Sărbătorind primăvara (cu suc de măceșe)

P1080771

   Pentru că vremea nu e chiar prietenoasă și, deși e teoretic primăvară, răceala pândește la ușă, mi-am amintit de băutura miraculoasă, de un roșu-cărămiziu, cu gust acrișor, care de multe ori ne-a ferit de boală.

Da, sucul de măceșe este de real folos în prevenirea răcelii sau chiar și în tratarea ei. De fapt, nici nu știu dacă e corect să îi spun suc, dar nu este nici ceai, nici sirop… Decideți voi! Cel mai important e că este foarte ușor de făcut, singurul lucru de care trebuie să te îngrijești fiind procurarea de măceșe, toamna. Noi ne-am făcut rezerve toamna asta, așa că îl putem savura cu plăcere :-).

Trebuie doar să pui 1litru de apă la fiert, iar când clocotește să adaugi o mână de măceșe uscate. Le lași acoperite pe foc doar 1minut, iar apoi le lași peste noapte în același vas, acoperite. Dimineața le bați bine cu telul, până se zdrobesc măceșele și apoi le strecori.

Sucul rezultat este un bun energizant, fiind bogat în vitamina C, vitamina A și vitamine din complexul B. Proprietățile antioxidante și antiinflamatoare îl fac foarte eficient în creșterea activității sistemului imunitar, menținerea elasticității vaselor de sânge, asimilarea mineralelor, prevenirea și tratatarea infecțiilor și multe, multe altele… Cu alte cuvinte, consumându-l nu aveți decât de câștigat!

Mitul vaccinurilor

vaccinO întrebare care mi s-a pus zilele acestea m-a provocat să mă documentez suplimentar pentru realizarea articolului de faţă – „Ce ştii despre vaccinuri?” . La o primă vedere, întrebarea nu prea îşi găseşte locul, mai ales într-o societate în care riscul îmbolnăvirilor este atât de crescut, şi în care statul ne sfătuieşte sau chiar ne obligă să ne vaccinăm copiii. Dar, dacă analizăm atent discuţiile pe această temă, vom vedea că vaccinurile nu reprezintă deloc varianta minune care să ne confere o imunitate „de fier”.

Ce sunt de fapt vaccinurile?

Probabil că puţini ştiu (cu excepţia specialiştilor din domeniu) că vaccinurile sunt, de fapt, variantele inactivate ale virusurilor/bacteriilor care dau anumite boli (sau părţi componente ale acestora). Se consideră că, prin introducerea în organism a virusului inactiv, sistemul imunitar se pregăteşte să lupte împotriva virusului respectiv, în condiţiile unei infecţii reale. Această pregătire constă în „fabricarea” de anticorpi – soldăţei care luptă cu virusul. Deci, practic, vaccinurile reprezintă o infecţie, dar la scară mică, care nu ar trebui să afecteze organismul. Teoria pare în regulă, însă în realitate lucrurile nu sunt chiar atât de simple precum pare. Iată câteva aspecte care merită avute în vedere:

  1. Nu doar cantitatea de anticorpi prezentă în organism contează, sistemul imunitar este mult mai complex. Deci prezenţa numărului mare de anticorpi nu garantează rezistenţa la boală.
  2. De multe ori, vaccinul în sine a condus la infecţia cu virusul respectiv (fie pentru că virusul nu a fost inactivat corespunzător în laborator, fie pentru că a avut efect invers, de perturbare a echilibrului fiziologic normal).
  3. Vaccinurile pot conţine diferite substanţe foarte dăunătoare pentru organism: formaldehidă, mercur, fosfat de aluminiu, acetonă, fenol, etc, care sunt introduse direct în circuitul sangvin şi provoacă mari dezechilibre.
  4. În vaccinuri se găsesc antibiotice (introduse pentru a calma reacţiile adverse şi pentru a lupta împotriva virusurilor necunoscute încă). Antibioticele, în realitate, interferează cu sistemul imun, având efecte devastatoare în organism.
  5. Virusurile pentru vaccinuri sunt menţinute pe culturi de celule, care prezintă un risc mare de a fi infectate cu diverşi patogeni.
  6. După vaccinare (indiferent de tipul vaccinului) pot apărea efecte adverse precum: encefalită, hiperactivitate la copii, dermatite, febră, deficienţe în dezvoltarea ulterioară, astm, alergii, paralizii, reumatism, afecţiuni ale sistemului auditiv/respirator/vizual, sindromul morţii infantile subite, autism, epilepsie, diabet, predispiziţie la răceli şi multe altele…

 

Dacă adăugăm şi afirmaţia lui Edward Jenner (părintele vaccinului): „Nu ştiu dacă nu cumva am făcut o greşeală îngrozitoare şi am creeat astfel ceva atât de înspăimântător.”,  atunci poate realizăm că, într-adevăr, riscurile vaccinării depăşesc cu mult avantajele.

Leac pentru durerile de stomac

branch of sea-buckthorn and oil on a white background.

Una dintre problemele frecvente cu care se confruntă mai ales studenţii, sau tinerii în general, este durerea de stomac. Am experimentat-o şi eu, din păcate, de câteva ori, în situaţii în care nu am avut timp să mănânc sau am amânat prea mult momentul mesei. De asemenea, soţul meu s-a confruntat cu această problemă mai demult, în vremea studenţiei, la el fiind mult mai avansată deoarece durerile apăreau aproape zilnic, fiind semne de gastrită; însă tot el a descoperit şi un leac natural foarte eficient, rapid şi fără efecte secundare, al acestui tip de durere: uleiul de cătină. Metoda de administrare este foarte simplă (câte 20 de picături de ulei, cu 15-30 de minute înainte de fiecare masă), iar efectul apare în aproximativ două zile. Este foarte important să continuaţi să îl administraţi, chiar dacă durerile au dispărut, pentru ca vindecarea să fie completă. Pentru cei care se confruntă cu ulcerul duodenal, eroziuni stomacale, arsuri ale mucoaselor sau colite, uleiul de cătină este remediul perfect, fiind eficient chiar şi în cazul escarelor. Pe lângă creşterea vitezei de vindecare a rănilor, uleiul de cătină este eficient şi în reglarea tensiunii arteriale, prevenirea tumorilor, stimularea sistemului imunitar, hidratarea pielii, creşterea fertilităţii, eliminarea paraziţilor intestinali şi multe altele… Ce stă în spatele acestei game largi de efecte? Un conţinut crescut de vitamine (C, A, B1, B2, B3, K), substanţe minerale, aminoacizi şi enzime care ne sunt la indemână şi ne pot aduce numeroase beneficii.

Zahărul – ucigaşul nostru cel de toate zilele

zahar

„Medicii lucrează pentru a ne menţine sănătatea, iar bucătarii, ca s-o strice. De cele mai multe ori, ultimii au mai mult succes.” Diderot

V-aţi gândit vreodată că, într-o viaţă, un om consumă 40 până la 50 de tone de alimente?… Dacă ne gândim la acest lucru, parcă ni se pare mult mai plauzibilă ideea că ceea ce mâncăm ne influenţează profund sănătatea; iar dacă ne gândim la numărul tot mai mare al persoanelor care suferă de diabet, parcă nu ni se par fanteziste datele care indică faptul că, în ţări precum Brazilia, Statele Unite, Germania sau Australia, fiecare locuitor consumă, în medie, între 30 şi 55 de kg de zahăr pe an (Rădulescu E., Alimentaţie inteligentă). Suntem tentaţi uneori să credem că noi suntem altfel, că noi mâncăm sănătos, dar dacă am citi mai cu atenţie etichetele produselor pe care le cumpărăm (între care unele la care nici nu ne gândim că ar conţine zahăr – pâine, boabe sau fulgi de porumb, ketchup, aşa-zisele sucuri naturale) sau dacă am măsura linguriţele de zahăr pe care le punem în ceai, lapte sau deserturi, am realiza că, de fapt, ne apropiem de aceste cifre înspăimântătoare.

Ne place gustul dulce, deşi ştim că nu ar trebui să ni-l satisfacem prea des. Chiar să fie dăunător acest ingredient delicios? Vă voi enumera în continuare doar câteva dintre efectele negative pe care le are consumul de zahăr asupra sănătăţii noastre.

  • Zahărul duce la scăderea imunităţii. Corpul nostru este echipat cu celule speciale care ne apără de invadatori care ne pot ataca (virusuri, bacterii). Aceste celule sunt practic „soldăţeii” organismului, numiţi şi leucocite, care fac parte din sistemul nostru de apărare, sau sistem imunitar. La o glicemie (sau nivel de zahăr în sânge) normală, fiecare leucocit este capabil să doboare până la 14 inamici, sau bacterii, pe când, atunci când consumăm două prăjituri (şi avem deci o glicemie crescută), leucocitele nu fac faţă decât unei singure bacterii. Are loc deci o scădere drastică a imunităţii organismului, ceea ce însemnă o expunere sau predispunere la diverse boli.
  • Zahărul poate conduce la instalarea diabetului. De fiecare dată când mâncăm dulciuri (deci glucoză), pancresul produce şi secretă un hormon numit insulină. Insulina este absolut necesară deoarece, în absenţa ei, glucoza nu ar mai fi direcţionată spre muşchi sau alte ţesuturi, ci ar rămâne în sânge (glucoza rămasă la nivelul vaselor de sânge este periculoasă, şi poate avea ca şi consecinţe pierderea vederii, leziuni renale, obstrucţii arteriale etc). Dar, când consumăm zahăr, se produce o cantitate prea mare de insulină, ceea ce are un efect exact opus: stimulează ficatul să producă şi să trimită în sânge trigliceride, care împiedică celulele musculare să absoarbă glucoza din sânge. Dacă nu au loc modificări în alimentaţie, se va ajunge chiar la distrugerea celulelor pancreatice şi, în cele din urmă, organismul nu va mai produce insulină, deci va avea nevoie de insulină suplimentară, sub forma injecţiilor administrate bolnavilor de diabet.
  • Zahărul favorizează osteoporoza şi slăbirea danturii. De fiecare dată când consumăm zahăr, în organism se produce o cantitate mare de acizi care trebuie neutralizaţi. Şi ce îi poate neutraliza mai eficient decât calciul, care va fi scos din oase şi dinţi?…
  • Zahărul rafinat epuizează rezervele de vitamine B ale organismului. Pentru a putea fi folosită de către celule, glucoza are nevoie, în special, de vitamina B1, astfel încât consumul de zahăr duce la consumul de vitamine din propriile rezerve.
  • Zahărul creşte aciditatea gastrică (deci favorizează apariţia ulcerului).
  • De asemenea, consumul crescut de zahăr a fost asociat cu apariţia cancerului hepatic, colic, rectal, a acneei, şi a cariilor dentare.

Să înţelegem deci că suntem condamnaţi, fie la boală sigură, fie la a râvni la delicatesele expuse la vitrinele cofetăriilor?… NICIDECUM! Avem la îndemână alternativa unor alimente sănătoase, care, în acelaşi timp, ne pot satisface şi nevoia de ceva dulce: struguri, căpşune, pepene, banane, pere, portocale, ananas şi toate fructele proaspete, precum şi stafide, smochine sau curmale uscate.