Sărbătorind primăvara (cu suc de măceșe)

P1080771

   Pentru că vremea nu e chiar prietenoasă și, deși e teoretic primăvară, răceala pândește la ușă, mi-am amintit de băutura miraculoasă, de un roșu-cărămiziu, cu gust acrișor, care de multe ori ne-a ferit de boală.

Da, sucul de măceșe este de real folos în prevenirea răcelii sau chiar și în tratarea ei. De fapt, nici nu știu dacă e corect să îi spun suc, dar nu este nici ceai, nici sirop… Decideți voi! Cel mai important e că este foarte ușor de făcut, singurul lucru de care trebuie să te îngrijești fiind procurarea de măceșe, toamna. Noi ne-am făcut rezerve toamna asta, așa că îl putem savura cu plăcere :-).

Trebuie doar să pui 1litru de apă la fiert, iar când clocotește să adaugi o mână de măceșe uscate. Le lași acoperite pe foc doar 1minut, iar apoi le lași peste noapte în același vas, acoperite. Dimineața le bați bine cu telul, până se zdrobesc măceșele și apoi le strecori.

Sucul rezultat este un bun energizant, fiind bogat în vitamina C, vitamina A și vitamine din complexul B. Proprietățile antioxidante și antiinflamatoare îl fac foarte eficient în creșterea activității sistemului imunitar, menținerea elasticității vaselor de sânge, asimilarea mineralelor, prevenirea și tratatarea infecțiilor și multe, multe altele… Cu alte cuvinte, consumându-l nu aveți decât de câștigat!

Reclame

Viața are gust! (sau despre condimente și proprietățile lor)

mirodenii2

Toți bucătarii pricepuți recunosc faptul că o mâncare devine cu adevărat savuroasă dacă îi adaugi ceva plante aromatice. Astfel, o banală mâncare de fasole devine o delicatesă dacă îi adaugi cimbru și mărar, ciorba îi ademenește pe toți de prin casă dacă îi pui leuștean, iar la cartofi sau varză călită merg de minune frunzele de dafin. Totuși, pe lângă efectul pe care îl au asupra papilelor gustative, plantele aromatice posedă și numeroase proprietăți nebănuite de către mulți…

Iată în continuare câteva dintre proprietățile unor plante folosite ca și condimente în bucătărie:

Busuiocul este folosit adesea la preparatele din roșii, mai ales în bucătăria italiană. Sosul de busuioc (pesto) este un partener perfect pentru paste (și a devenit preferatul nostru), fiind și sănătos, deoarece busuiocul este tonic și calmant pentru sistemul nervos, ajută digestia și calmează crampele stomacale.

Cimbrul este un condiment puternic, folosit la foarte multe preparate culinare. Această plantă este benefică atât ca aliment, cât și ca tratament, pentru cei care suferă de boli digestive sau respiratorii; de asemenea, cimbrul împiedică formarea cheagurilor de sânge, depunerea colesterolului, îmbunătățește circulația și are efect antioxidant.

Coriandrul este folosit la salate și sosuri, fiind  tonic pentru stomac și inimă, dar și eficient în tratarea infecțiilor urinare.

Dafinul, folosit mai ales la tocane sau mâncăruri la cuptor, stimulează digestia, calmează crampele stomacale, este detoxifiant, fiind folosit și extern, pentru vindecarea rănilor și arsurilor.

Feniculul se adaugă la sosuri și preparate din pește, fiind un bun reglator al digestiei; previne flatulența, insomnia, greața și vomismentele.

Mărarul se folosește pe scară largă la prepararea mâncărurilor, dar și a murăturilor. Conține potasiu, sodiu, sulf, este diuretic, ameliorează tulburările digestive, insomnia, epuizarea nervoasă, stimulează lactația,  fiind și un puternic afrodisiac.

Oregano, fiind utilizat mai ales la umpluturi și pizza, ajută digestia, ameliorează simptomele gripei, are proprietăți anticancerigene și un conținut semnificativ de antioxidanți.

Pătrunjelul este unul dintre cele mai folosite condimente, cu numeroase proprietăți: conține vitamina C, fier, calciu, acid folic, împrospătează respirația, previne formarea cheagurilor de sânge, stimulează funcția ficatului, inhibă formarea tumorilor, are efect antioxidant și antibacterian, înlătură oboseala, scade nivelul colesterolului, îmbunătățește digestia și absorbția, stimulează secreția de estrogen, stimulează sistemul imunitar, fiind eficient și în menținerea elasticității pereților vaselor de sânge.

Rozmarinul este folosit mai ales de mediteraneeni, la prepararea mâncărurilor din cartofi și carne. Acționează ca stimulent al sistemului nervos și circulator, este calmant digestiv, ameliorează indigestia și flatulența. Infuzia este eficientă pentru calmarea durerilor de cap, nevralgiilor sau răcelii.

Salvia ajută la digestia alimentelor grase, calmează indigestia, durerile de gât (gargară), tratează anxietatea și transpirația excesivă.

Deci, condimentele sunt secretul mâncărurilor cu adevărat gustoase dar, după cum am văzut, au și proprietăți de care merită să ținem cont și care ne dau motive în plus să le folosim fără zgârcenie!

Ananasul – desertul medicament

Săptămâna trecută, mergând la cumpărături, am nimerit tocmai când în supermarket era o ofertă tentantă: ananas la bucată, cu 3,5 lei; şi nu arăta rău deloc, iar la gust, vă spun, a fost DELICIOS! Aşa că m-am gândit să caut prin „arhivele” mele proprietăţile acestui fruct gustos, pe care să vi le împărtăşesc şi vouă.

Ananasul ne-a fost adus în Europa de către Cristofor Columb, prin 1493. Acest fruct are un conţinut considerabil de zaharuri, însă grăsimile aproape că lipsesc, deci este numai bun pentru cei care doresc să slăbească, mai ales că are şi efect de reducere a apetitului. De asemenea, ananasul este bogat în vitaminele C, B1, B6, folaţi şi minerale (mangan, cupru, potasiu, magneziu, fier). Alte componente cu efecte terapeutice importante sunt: bromelina – facilitează digestia, mai ales dacă fructul este consumat înainte de masă; acidul citric şi acidul malic: acestea dau un gust uşor acid ananasului şi potenţează acţiunea vitaminei C.

Consumul de ananas este indicat în următoarele afecţiuni:

  • digestie lentă, senzaţia de stomac greu, cauzate de hipoclorhidrie (diminuarea secreţiei gastrice);
  • atonie gastrică (incapacitatea stomacului de a se goli);
  • obezitate: ananasul reduce apetitul şi are efect diuretic (împiedică retenția de lichide prin creșterea cantității de urină);
  • sterilitate: fiind un fruct bogat în mangan, ananasul favorizează producerea celulelor germinale (spermatozoizi şi ovule);
  • cancer gastric: ananasul este un inhibitor puternic al substanţelor cancerigene, precum nitrozaminele

Nu vă speriaţi de coaja groasă şi lemnoasă a acestui fruct, pentru că nu este dificil de îndepărtat. Aveţi nevoie doar de cuţit şi tocător. Noi procedăm în felul următor: după ce am îndepărtat frunzele, spălăm bine coaja fructului (astfel evităm senzaţia de usturime a limbii), şi apoi tăiem fructul rondele. Tăiem fiecare rondea în bucăţele mai mici, cărora le îndepărtăm mijlocul lemnos și coaja (am ataşat la finalul articolului câteva poze). Şi, în final, urmează etapa savurării gustului dulce al acestui fruct.

Aşa că, dacă v-aţi hotărât să vă înfruptaţi cu acest fruct extraordinar, grăbiţi-vă la Auchan, poate mai prindeţi oferta 🙂

P1060713

P1060716P1060725P1060731

Leac pentru durerile de stomac

branch of sea-buckthorn and oil on a white background.

Una dintre problemele frecvente cu care se confruntă mai ales studenţii, sau tinerii în general, este durerea de stomac. Am experimentat-o şi eu, din păcate, de câteva ori, în situaţii în care nu am avut timp să mănânc sau am amânat prea mult momentul mesei. De asemenea, soţul meu s-a confruntat cu această problemă mai demult, în vremea studenţiei, la el fiind mult mai avansată deoarece durerile apăreau aproape zilnic, fiind semne de gastrită; însă tot el a descoperit şi un leac natural foarte eficient, rapid şi fără efecte secundare, al acestui tip de durere: uleiul de cătină. Metoda de administrare este foarte simplă (câte 20 de picături de ulei, cu 15-30 de minute înainte de fiecare masă), iar efectul apare în aproximativ două zile. Este foarte important să continuaţi să îl administraţi, chiar dacă durerile au dispărut, pentru ca vindecarea să fie completă. Pentru cei care se confruntă cu ulcerul duodenal, eroziuni stomacale, arsuri ale mucoaselor sau colite, uleiul de cătină este remediul perfect, fiind eficient chiar şi în cazul escarelor. Pe lângă creşterea vitezei de vindecare a rănilor, uleiul de cătină este eficient şi în reglarea tensiunii arteriale, prevenirea tumorilor, stimularea sistemului imunitar, hidratarea pielii, creşterea fertilităţii, eliminarea paraziţilor intestinali şi multe altele… Ce stă în spatele acestei game largi de efecte? Un conţinut crescut de vitamine (C, A, B1, B2, B3, K), substanţe minerale, aminoacizi şi enzime care ne sunt la indemână şi ne pot aduce numeroase beneficii.