Detoxifiere: suc de morcov și sfeclă roșie

Cu mai bine de o lună de zile în urmă m-am gândit să profit de sezon, să mă bucur din plin de crudități și să încep detoxifierea. Așa că mi-am propus (pentru o săptămână, inițial):

1. Să mănânc din plin pepene, prune, zmeură, căpșune, roșii, castraveți, ardei, țelină – tot ce se găsește crud prin ograda părinților.

2. Să evit orice aliment care conține zahăr.

A mers de minune detoxifierea mea, m-am simțit plină de energie, fața îmi era mai luminoasă, așa că am prelungit-o încă o săptămână, și încă una, și tot așa… Au trecut aproape 5 săptămâni, dar tot n-am de gând să renunț la ea!

Săptămâna aceasta am adăugat un nou ingredient la cura mea de detoxifiere: sucul de morcov și sfeclă. Pe lângă gustul delicios, această minunăție de suc aduce super beneficii pentru sănătate:

– are proprietăți detoxifiante, ajută la tratarea acneei, întârzie apariția ridurilor și ușurează munca ficatului (principalul organ implicat în detoxifiere)

– carotenoizii pe care îi conține reduc nivelul colesterolului și protejează împotriva cancerului

– previne/tratează constipația și protejează stomacul de apariția ulcerului

– are efect antioxidant și anti-inflamator

– ajută la scăderea în greutate, fiind sățios, dar cu un conținut caloric scăzut

Chiar dacă nu te tentează o cură de detoxifiere, bucură-te din plin de deliciile verii și energizează-te în fiecare dimineață cu bogăția de nutrienți din sucul de morcov!suc de morcov

Reclame

Ce să mănânci ca să fii sănătos

În acest articol, m-am gândit să prezint succint câteva principii pentru o alimentaţie sănătoasă, simplă şi naturală. Aplicând aceste principii, îţi vei îmbunătăţi starea de sănătate, vei avea mai multă energie, iar şansele de a câştiga bătălia împotriva bolilor cronice vor creşte considerabil.

CONSUMĂ MAI PUŢIN:

CONSUMĂ MAI MULT:

  1. Grăsimi şi uleiuri. Din această categorie fac parte carnea grasă, uleiul pentru gătit şi salate, sosurile grase, margarina, alimentele prăjite.
  2. Zaharuri. Consumă cât mai puţin zahăr, miere, siropuri, gemuri, bomboane sau alte deserturi. Păstrează aceste alimente doar pentru ocazii speciale.
  3. Colesterol. Acesta se găseşte în alimente de origine animală: carne, gălbenuş de ou, produse lactate. Poţi alege brânza proaspătă, mai săracă în grăsime.
  4. Sare. Încearcă să te bucuri de gustul natural al alimentelor, fără a le adăuga sare (în cel mult câteva săptămâni te vei obişnui). Consumă cât mai rar murături, biscuiţi săraţi, ketchup sau alune sărate.
  5. Alcool. Evită alcoolul şi băuturile care conţin cafeină (cafea, Coca-Cola, ceai negru).

 

  1. Cereale integrale. Poţi varia, alegând grâu, porumb, orez brun, ovăz etc. În locul variantelor rafinate, din făină albă, alege pâinea, pastele, biscuiţii din făină integrală.
  2. Legume şi leguminoase. Consumă des cartofi (este un zvon fals cum că ar îngrăşa – excepţie cei prăjiţi), fasole, mazăre, morcov, ţelină, linte, năut.
  3. Fructe şi zarzavaturi proaspete. Fă-ţi obiceiul de a consuma zilnic minim 3 fructe proaspete şi o salată (de varză, salată verde, roşii, ardei, castraveţi, ceapă verde). Pentru salate: dacă adaugi zeamă de lămâie, vei simţi mai puţin nevoia de sare; la aproape toate salatele, eu adaug boabe de porumb – gustul şi aspectul sunt super!
  4. Apă. Bea zilnic 6-8 pahare de apă. În  nici un caz nu înlocui apa cu băuturi carbogazoase! Pentru variaţie, poţi alege uneori limonadă sau ceai.

 

Zahărul – ucigaşul nostru cel de toate zilele

zahar

„Medicii lucrează pentru a ne menţine sănătatea, iar bucătarii, ca s-o strice. De cele mai multe ori, ultimii au mai mult succes.” Diderot

V-aţi gândit vreodată că, într-o viaţă, un om consumă 40 până la 50 de tone de alimente?… Dacă ne gândim la acest lucru, parcă ni se pare mult mai plauzibilă ideea că ceea ce mâncăm ne influenţează profund sănătatea; iar dacă ne gândim la numărul tot mai mare al persoanelor care suferă de diabet, parcă nu ni se par fanteziste datele care indică faptul că, în ţări precum Brazilia, Statele Unite, Germania sau Australia, fiecare locuitor consumă, în medie, între 30 şi 55 de kg de zahăr pe an (Rădulescu E., Alimentaţie inteligentă). Suntem tentaţi uneori să credem că noi suntem altfel, că noi mâncăm sănătos, dar dacă am citi mai cu atenţie etichetele produselor pe care le cumpărăm (între care unele la care nici nu ne gândim că ar conţine zahăr – pâine, boabe sau fulgi de porumb, ketchup, aşa-zisele sucuri naturale) sau dacă am măsura linguriţele de zahăr pe care le punem în ceai, lapte sau deserturi, am realiza că, de fapt, ne apropiem de aceste cifre înspăimântătoare.

Ne place gustul dulce, deşi ştim că nu ar trebui să ni-l satisfacem prea des. Chiar să fie dăunător acest ingredient delicios? Vă voi enumera în continuare doar câteva dintre efectele negative pe care le are consumul de zahăr asupra sănătăţii noastre.

  • Zahărul duce la scăderea imunităţii. Corpul nostru este echipat cu celule speciale care ne apără de invadatori care ne pot ataca (virusuri, bacterii). Aceste celule sunt practic „soldăţeii” organismului, numiţi şi leucocite, care fac parte din sistemul nostru de apărare, sau sistem imunitar. La o glicemie (sau nivel de zahăr în sânge) normală, fiecare leucocit este capabil să doboare până la 14 inamici, sau bacterii, pe când, atunci când consumăm două prăjituri (şi avem deci o glicemie crescută), leucocitele nu fac faţă decât unei singure bacterii. Are loc deci o scădere drastică a imunităţii organismului, ceea ce însemnă o expunere sau predispunere la diverse boli.
  • Zahărul poate conduce la instalarea diabetului. De fiecare dată când mâncăm dulciuri (deci glucoză), pancresul produce şi secretă un hormon numit insulină. Insulina este absolut necesară deoarece, în absenţa ei, glucoza nu ar mai fi direcţionată spre muşchi sau alte ţesuturi, ci ar rămâne în sânge (glucoza rămasă la nivelul vaselor de sânge este periculoasă, şi poate avea ca şi consecinţe pierderea vederii, leziuni renale, obstrucţii arteriale etc). Dar, când consumăm zahăr, se produce o cantitate prea mare de insulină, ceea ce are un efect exact opus: stimulează ficatul să producă şi să trimită în sânge trigliceride, care împiedică celulele musculare să absoarbă glucoza din sânge. Dacă nu au loc modificări în alimentaţie, se va ajunge chiar la distrugerea celulelor pancreatice şi, în cele din urmă, organismul nu va mai produce insulină, deci va avea nevoie de insulină suplimentară, sub forma injecţiilor administrate bolnavilor de diabet.
  • Zahărul favorizează osteoporoza şi slăbirea danturii. De fiecare dată când consumăm zahăr, în organism se produce o cantitate mare de acizi care trebuie neutralizaţi. Şi ce îi poate neutraliza mai eficient decât calciul, care va fi scos din oase şi dinţi?…
  • Zahărul rafinat epuizează rezervele de vitamine B ale organismului. Pentru a putea fi folosită de către celule, glucoza are nevoie, în special, de vitamina B1, astfel încât consumul de zahăr duce la consumul de vitamine din propriile rezerve.
  • Zahărul creşte aciditatea gastrică (deci favorizează apariţia ulcerului).
  • De asemenea, consumul crescut de zahăr a fost asociat cu apariţia cancerului hepatic, colic, rectal, a acneei, şi a cariilor dentare.

Să înţelegem deci că suntem condamnaţi, fie la boală sigură, fie la a râvni la delicatesele expuse la vitrinele cofetăriilor?… NICIDECUM! Avem la îndemână alternativa unor alimente sănătoase, care, în acelaşi timp, ne pot satisface şi nevoia de ceva dulce: struguri, căpşune, pepene, banane, pere, portocale, ananas şi toate fructele proaspete, precum şi stafide, smochine sau curmale uscate.